Primele zile după un zbor lung pot veni cu balonare, constipație, oboseală și somn dereglat. Explicația ține de așa-numitul jet lag intestinal, adică o nepotrivire temporară între ceasul biologic al corpului și ritmurile microbiotei intestinale. Intestinul rămâne pentru scurt timp pe ora de acasă, iar această desincronizare poate duce la energie scăzută, senzație de greutate, schimbări ale poftei de mâncare și digestie lentă.
Fenomenul apare mai ales după zboruri pe distanțe lungi, cu traversarea mai multor fusuri orare. O călătorie scurtă în Europa este puțin probabil să producă perturbări atât de mari. Diferența contează pentru cei care vor să nu piardă primele zile de vacanță din cauza somnului slab, a meselor date peste cap și a tranzitului încetinit.
Conceptul este mai nou decât jet lag-ul clasic, asociat în principal cu somnul. O cercetare publicată în revista Nutrients a analizat sportivii care călătoresc pentru competiții, iar concluziile sunt valabile și pentru alte persoane care zboară pe distanțe lungi. În același context, Lyla notează că mecanisme similare îi pot afecta și pe cei care lucrează în ture, mănâncă la ore neregulate sau își dereglează frecvent ritmul circadian.
Karol Biliński, co-autor al articolului din Nutrients, explică mecanismul astfel: „Jet lag-ul intestinal este un concept relativ nou care descrie o stare de desincronizare între ciclul biologic uman și ritmurile bacteriilor intestinale. O călătorie scurtă în Europa este puțin probabil să provoace perturbări atât de mari, dar problema devine semnificativă în timpul zborurilor pe distanțe lungi care implică traversarea mai multor fusuri orare. În aceste condiții, oboseala și schimbările alimentare pot compromite integritatea barierei intestinale și pot reduce producția de acizi grași benefici cu lanț scurt.”
Schimbarea bruscă a orelor de masă influențează direct secreția enzimelor digestive, producția de bilă și motilitatea gastrointestinală. Laura Rafner, co-autor al articolului, arată că acest dezechilibru poate favoriza temporar tulpini bacteriene mai puțin benefice. Efectul poate fi încetinirea tranzitului intestinal, cu disconfort și constipație.
Kacper Wiśniewski, co-autor al articolului, leagă aceste tulburări digestive de starea generală din primele zile după sosire. „Sistemul nostru digestiv este extrem de sensibil la aceste schimbări, deoarece întreaga axă intestin-creier funcționează conform unui ritm circadian strict reglat. Atunci când semnalele biologice devin nealiniate, comunicarea dintre intestine, sistemul imunitar și creier este temporar perturbată. Această dereglare temporară este responsabilă pentru neplăcerile digestive, calitatea mai slabă a somnului și nivelurile reduse de energie la multe persoane în primele zile după sosire.”
Pentru pregătirea unui zbor lung, primul pas este mutarea treptată a programului către fusul orar al destinației. Adaptarea ar trebui începută cu câteva zile înainte de plecare, prin schimbarea programului de somn și a expunerii la lumină. Sursa nu precizează exact câte zile. Paweł Witko, co-autor al articolului din Nutrients, rezumă recomandarea: „Cheia este să-ți ajustezi treptat ceasul biologic la fusul orar al destinației. Acest proces ar trebui să înceapă, în mod ideal, cu câteva zile înainte de plecare, printr-un management adecvat al expunerii la lumină și al programului de somn.”
Un alt punct ține de mese. Crono-nutriția înseamnă adoptarea programului de masă al destinației înainte de sosire și evitarea strictă a meselor din timpul nopții biologice, adică orele de noapte din locul de plecare. Nu contează doar cât mâncați, ci și ora la care mâncați. Tot Paweł Witko recomandă hidratarea corespunzătoare. El menționează și o suplimentare individualizată cu probiotice și prebiotice înainte de călătorie, fără să detalieze tipurile și dozele. Melatonina apare și ea ca posibil ajutor, însă eficiența depinde mult de momentul administrării, iar schema exactă nu este precizată.
Dagmara Beata Gaweł-Dąbrowska, șefa echipei de cercetare și profesor la Universitatea de Medicină din Wrocław, atrage atenția că efectele nu îi vizează doar pe cei care zboară peste oceane. Munca în ture și mesele haotice pot afecta microbiomul. Baza rămâne un program regulat de somn, de mese și de expunere la lumina zilei. Pentru cei care iau în calcul probiotice, prebiotice sau melatonină înainte de plecare, recomandările sunt adesea individualizate, iar sfatul unui specialist este indicat.
