Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Academia Americană de Pediatrie (AAP) au stabilit recomandări clare privind timpul pe care copiii ar trebui să-l petreacă în fața ecranelor, cu reguli stricte pentru primii ani de viață. Aceste ghiduri diferențiază limitele în funcție de vârstă, punând accent pe dezvoltarea sănătoasă a celor mici.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, copiii sub doi ani nu ar trebui să aibă deloc acces la ecrane. Pentru copiii cu vârste între 2 și 4 ani, limita recomandată este de maximum o oră pe zi, ideal chiar mai puțin. În cazul copiilor și adolescenților de 5-17 ani, OMS indică un prag de cel mult două ore de ecran recreativ sedentar pe zi, o limită care nu include timpul petrecut pe dispozitive în scopuri școlare. Ghidul OMS pentru copiii sub 5 ani a fost publicat în aprilie 2019, iar recomandările pentru intervalul 5-17 ani datează din 2020, ambele fiind considerate valabile.
Academia Americană de Pediatrie menține recomandări similare pentru vârstele fragede, dar schimbă abordarea pentru copiii mai mari. Între 0 și 18 luni, AAP recomandă zero timp de ecran, cu excepția apelurilor video supravegheate de un adult. Între 18 și 24 de luni, dacă se introduce conținut digital, acesta trebuie să fie de înaltă calitate și vizionat împreună cu un părinte. Pentru copiii de 2-5 ani, limita este de o oră pe zi, cu conținut de calitate și preferabil în prezența unui adult. O schimbare importantă, conform documentelor Lyla actualizate în ianuarie 2026, vizează copiii de peste 6 ani: AAP nu mai impune o limită fixă de timp, ci mută atenția spre calitatea conținutului și context. Astfel, devine mai important dacă timpul petrecut pe ecran înlocuiește somnul, mișcarea, mesele sau interacțiunea cu familia.
Există mai multe semne comportamentale care pot indica un exces de timp petrecut în fața ecranelor. Un copil poate deveni iritabil sau anxios când i se ia telefonul sau când se descarcă bateria. Alte indicii includ verificarea telefonului ca prim și ultim gest al zilei, renunțarea la hobby-uri sau activități fizice, obiceiul de a mânca în fața unui ecran și rezistența la oprirea utilizării. Problemele de somn, cum ar fi adormirea grea, trezirile nocturne sau oboseala matinală, pot fi de asemenea un indicator.
Pentru a gestiona eficient timpul de ecran, specialiștii recomandă integrarea regulilor în rutina zilnică, nu doar impunerea unor interdicții bazate pe minute. De exemplu, se poate stabili că ecranele nu sunt permise la masă sau înainte de culcare. Pe lângă timpul total, este importantă și protejarea ochilor. Regula „30-30-30” sugerează o pauză de 30 de secunde la fiecare 30 de minute de ecran, timp în care copilul trebuie să privească un obiect aflat la 30 de metri distanță. Un detaliu concret arată că amplasarea dispozitivelor contează: copiii care au televizoare în cameră se uită, în medie, cu 1,5 ore mai mult pe zi la ecrane decât cei care nu au.
