Tensiunea arterială optimă pentru un adult este considerată a fi sub valoarea de 120/80 mmHg. Ghidurile medicale actualizate pentru anii 2024-2026 fac o distincție utilă între măsurătorile de la cabinetul medical și cele efectuate acasă, unde valorile normale sunt considerate sub 135/85 mmHg. Această diferență ajută la evitarea alarmării inutile din cauza unei singure valori ridicate, dar și la conștientizarea riscurilor atunci când cifrele mari se repetă.
Diagnosticul formal de hipertensiune arterială se stabilește la cabinet, la valori de cel puțin 140/90 mmHg. Acasă, o medie de cel puțin 135/85 mmHg este deja un prag care indică hipertensiune. Cele două valori, sistolică și diastolică, sunt la fel de importante. Tensiunea sistolică, prima cifră, măsoară presiunea sângelui în artere în timpul contracției inimii, în timp ce tensiunea diastolică, a doua cifră, indică presiunea dintre bătăi, când inima este relaxată.
Valorile considerate normale se ajustează ușor odată cu înaintarea în vârstă. Pentru persoanele între 18 și 39 de ani, un reper este de aproximativ 110-120/70-80 mmHg. La grupa de vârstă 40-59 de ani, valorile ar trebui să se mențină sub 130/85 mmHg. După 60 de ani, pot fi acceptate valori de până la 140/90 mmHg, cu condiția să nu existe simptome asociate. Ghidurile Societății Europene de Cardiologie (ESC) din 2024 și cele ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) păstrează reperul general sub 120/80 mmHg pentru adulți. Pentru pacienții care urmează deja un tratament, ținta este și mai precisă: 120-129/70-79 mmHg.
Există și un interval intermediar care necesită atenție. O tensiune arterială considerată ridicată la adulți este cea situată între 120-139 mmHg pentru valoarea sistolică și/sau 70-89 mmHg pentru cea diastolică, conform ghidului ESC 2024. În mod similar, ghidul AHA/ACC 2025 definește hipertensiunea de Stadiul 1 la 130-139 mmHg sistolic sau 80-89 mmHg diastolic. Aceste cifre, deși par apropiate de normal, nu trebuie ignorate. Automonitorizarea la domiciliu este una dintre metodele recomandate pentru evaluare și urmărire, fiind esențială pentru a observa tendințele reale, conform mai multor studii de specialitate. Lyla
Pentru a obține rezultate corecte acasă, este recomandat un tensiometru electronic, automat și validat clinic, cu manșetă care se aplică pe braț. Procesul de măsurare corectă presupune respectarea câtorva reguli simple. Este necesar un repaus de cel puțin 5 minute înainte de prima măsurătoare. De asemenea, cu cel puțin 30 de minute înainte, trebuie evitat consumul de cafea, băuturi energizante, ceai negru sau verde concentrat, fumatul și alcoolul. Vezica urinară trebuie golită, iar manșeta se aplică direct pe piele, nu peste haine groase. Brațul trebuie sprijinit pe o masă, cu cotul relaxat, astfel încât manșeta să fie la nivelul inimii. Se recomandă efectuarea a două măsurători consecutive la un interval de 1-2 minute, iar valoarea notată să fie media acestora.
O rutină de monitorizare este mai relevantă decât o singură măsurătoare izolată. Specialiștii recomandă măsurarea tensiunii dimineața, la trezire, și seara, înainte de culcare. Pentru o evaluare inițială, această rutină ar trebui urmată timp de cel puțin 3 zile consecutive, ideal chiar 7 zile. Astfel se obține o medie reprezentativă, neinfluențată de factori de moment precum stresul sau o noapte cu somn agitat.
Dacă media valorilor măsurate acasă atinge sau depășește 135/85 mmHg, este un semnal clar că este nevoie de o programare la medic. În situații excepționale, când tensiunea arterială depășește 180/120 mmHg, este vorba despre o criză hipertensivă care necesită asistență medicală de urgență și nu trebuie amânată.
