Un instrument automat numit „ceasul vorbirii” estimează vârsta unei persoane din felul în care vorbește și compară rezultatul cu vârsta reală. Diferența dintre cele două valori poate oferi indicii despre îmbătrânirea biologică, potrivit cercetătorilor care au testat metoda.
Studiul a analizat înregistrările audio ale aproape 3.000 de adulți vorbitori de spaniolă din America Latină, relatează euronews. Programul a evaluat dacă vorbirea fiecăruia părea mai tânără, apropiată de vârsta cronologică sau mai îmbătrânită decât era de așteptat.
„Vocea noastră pare să conțină mult mai multe informații despre îmbătrânire decât recunoșteam până acum”, a declarat Agustín Ibáñez, autor senior al studiului la Trinity College Dublin.
Programul analizează atât vocea, cât și cuvintele alese
Pentru a obține înregistrările, cercetătorii le-au cerut participanților să îndeplinească mai multe sarcini:
- Să povestească un scurt film de animație.
- Să relateze din nou o poveste după un interval de 20 de minute.
- Să numească elemente din categorii date.
Echipa a folosit învățarea automată, o metodă prin care un program identifică tipare în date, pentru a examina sute de caracteristici. Printre acestea s-au numărat ritmul vorbirii și pauzele, tonalitatea, conținutul emoțional, vocabularul și precizia semantică, adică precizia sensului exprimat prin cuvinte.
Despre informațiile reflectate de acest profil al vorbirii, Ibáñez a explicat: „Surprinde atât trecerea timpului cronologic, cât și semnale care vin din cogniție, creier, biologia întregului organism și chiar din mediul social acumulat de-a lungul vieții.”
Diferențele mai mari au fost asociate cu modificări cerebrale
Instrumentul a diferențiat participanții sănătoși de cei cu demență. Primii au avut cele mai mici diferențe între vârsta estimată din vorbire și cea cronologică. Decalajele au fost progresiv mai mari la persoanele cu boala Alzheimer și cu forme de demență frontotemporală.
La participanții a căror vorbire părea mai îmbătrânită, cercetătorii au identificat asocieri cu semne de îmbătrânire accelerată în mai multe sisteme biologice și clinice:
- Investigațiile prin rezonanță magnetică au indicat pierderi mai mari ale structurii cerebrale și modificări ale activității creierului.
- Analizele au arătat niveluri mai ridicate ale p-Tau217, o proteină din sânge legată de boala Alzheimer.
- Testele de memorie, concentrare și rezolvare de probleme au avut rezultate mai slabe. Asocierea s-a păstrat și la sarcini fără componentă verbală, precum cele de memorie vizuală.
„Constatarea mai amplă este totuși remarcabilă: vocea unei persoane poate oferi un indicator deosebit de compact al mai multor dimensiuni ale îmbătrânirii”, a adăugat Ibáñez.
Evaluarea la distanță rămâne o posibilitate, fără rol de diagnostic
Autorii subliniază că „ceasul vorbirii” nu este încă un test de diagnostic pentru demență. Studiul nu stabilește nici dacă un profil al vorbirii care pare mai îmbătrânit prezice cine va dezvolta ulterior un declin cognitiv.
Ibáñez a explicat că vârsta cronologică, îmbătrânirea creierului, capacitățile cognitive și manifestările bolii Alzheimer și ale demenței sunt evaluate, în mod obișnuit, prin instrumente foarte diferite și adesea costisitoare. În această cercetare, ele par să se reflecte împreună în felul de a vorbi.
Multe metode actuale de evaluare a îmbătrânirii biologice necesită aparate de rezonanță magnetică, probe de sânge sau examinări clinice specializate. Autorii văd în analiza vorbirii o posibilă alternativă automată, neinvazivă și cu cost redus, care ar putea fi realizată de la distanță, pe dispozitive obișnuite, fără personal medical specializat.
