Primăvara aduce flori, dar și un coșmar pentru mulți români: alergiile. Dacă simțiți că simptomele sunt mai agresive ca niciodată, să știți că nu vi se pare deloc. Peste 1 din 4 adulți suferă de alergii sezoniere, iar medicii avertizează că numărul va crește din cauza sezoanelor de polen tot mai lungi și mai intense, cu un vârf preconizat pentru 2026.
De ce este sezonul de polen atât de agresiv
Schimbările din mediul înconjurător ne afectează direct sănătatea. Levi Keller, medic alergolog și imunolog la University of Colorado School of Medicine, se lovește mereu de aceeași curiozitate din partea pacienților săi: „Va fi acest sezon mai rău decât anul trecut?” Răspunsul său, având în vedere începutul de an record, este un „da” cu ochii în lacrimi.
Iar problema nu se oprește peste ocean. Și la noi în România iernile au devenit neobișnuit de blânde, iar copacii din București sau Cluj înmuguresc mult mai devreme. Asta prelungește agonia celor sensibili la polen cu săptămâni bune față de acum un deceniu. Odată ce temperaturile încep să depășească aproximativ 4 grade Celsius, copacii ies din starea de repaus. În unele locații, sezonul de creștere este în medie cu două săptămâni mai lung decât în anii 1990, arată o investigație a Lyla. Ba chiar este cu peste patru săptămâni mai lung decât în anii 1970.
Mai mult, creșterea dioxidului de carbon atmosferic, provenit din arderea combustibililor fosili, accelerează creșterea plantelor. Rezultatul? Mai mult polen produs și mai mulți oameni care dezvoltă simptome pentru prima dată.
Cum se declanșează furtuna în corpul tău
Când vorbim despre alergii, ne referim la rinita alergică sau conjunctivita alergică, adică inflamația nasului sau a ochilor. Vinovatul principal este o proteină din polen, care reprezintă materialul reproductiv masculin eliberat de plante. Sistemul imunitar dezvoltă un anticorp numit IgE la aceste proteine. Când moleculele IgE se leagă de alergen, celulele eliberează histamină, prostaglandine și leucotriene, substanțe care declanșează mâncărimile, ochii înlăcrimați și congestia.
Calendarul alergiilor începe cu copacii, la sfârșitul iernii și începutul primăverii. Apoi, din aprilie până în iulie, preiau ștafeta ierburile. Toamna vine rândul ambroziei și altor buruieni, până când un îngheț le oprește producția. Există și excepții, cum ar fi în Texas, unde cedrii de munte eliberează nori de polen din noiembrie până în ianuarie, provocând așa-numita febră a cedrului.
Vântul împrăștie polenul pe o zonă largă, iar ploaia îl poate spăla temporar din aer. Dar atenție la un detaliu. Umiditatea de după ploaie duce la ruperea granulelor de polen (în special la iarbă), făcându-le mult mai ușor de purtat de vânt și de respirat.
Trucuri simple care chiar funcționează acasă
Primul pas este să reduci expunerea chiar la tine acasă. Ține ferestrele închise în sezonul critic. Dacă ai animale de companie, șterge-le cu un prosop umed după plimbare ca să nu aducă alergenii în casă. Evită să usuci hainele pe sârmă afară și fă un duș imediat ce te întorci din oraș.
Un purificator de aer HEPA poate face minuni, dar alege unul neionizant. Filtrele cu ionizare pot genera ozon, care înrăutățește calitatea aerului din interior. Pe bune, nu vrei să rezolvi o problemă și să creezi alta.
Cifrele și regulile vorbesc de la sine.
De regulă, nivelurile de polen sunt cele mai ridicate dimineața. Numai că poluanții aerului exterior, inclusiv particulele în suspensie (PM2.5) și ozonul, ating niveluri maxime la amiază și în căldura după-amiezii.
Ce medicamente te pot salva
Dacă metodele de prevenție nu sunt suficiente, există soluții medicale. O clătire nazală cu soluție salină reduce mucusul și alergenii. Pentru simptome ușoare, un antihistaminic zilnic non-sedativ este extrem de eficient. Steroizii nazali ajută enorm în alergiile moderate până la severe, dar au nevoie de câteva săptămâni pentru a atinge efectul maxim. Poți adăuga și un spray nazal antihistaminic sau picături de ochi speciale.
Când medicamentele clasice dau greș, imunoterapia (vaccinurile antialergice) devine o opțiune. Acestea necesită injecții săptămânale și lunare pe parcursul mai multor ani. Deși reduc nevoia de pastile, pot avea efecte secundare precum reacții locale, simptome de astm și, rareori, o reacție severă numită anafilaxie.
Te-ai gândit vreodată cât de mult contează să îți asculți corpul? Alergiile pot fi chinuitoare, mai ales într-un an supraproductiv cum se anunță 2026, dar sunt complet gestionabile dacă înțelegi ce le provoacă și aplici soluțiile potrivite pentru tine.
