La COP17, delegația Ucrainei a cerut mai multe resurse pentru pace și protejarea naturii, prezentând un bilanț al distrugerilor provocate de agresiunea rusă. Evaluarea cuprinde pierderi de biodiversitate, adică ale diversității vieții, dar și suprafețe protejate amenințate și instituții de conservare care nu mai funcționează.
Ministerul Economiei și Mediului din Ucraina a comunicat prin Ukrinform, în traducere, datele prezentate de delegație: „Potrivit datelor prezentate de partea ucraineană, 25% din biodiversitatea Ucrainei a fost deja distrusă ca urmare a agresiunii ruse. Aproximativ 2,9 milioane de hectare de arii protejate de importanță națională și internațională, precum și sute de specii de plante și animale, sunt amenințate. Zece parcuri naturale naționale, opt rezervații naturale și două rezervații ale biosferei și-au încetat activitatea. Daunele aduse biodiversității Ucrainei sunt estimate la peste 6 trilioane de dolari.”
În regiunea Herson, pagubele produse de război ariilor naturale protejate au depășit 1,28 trilioane de grivne. Aici se află și Askania-Nova, o rezervație a biosferei ocupată de trupele ruse în primele zile ale invaziei la scară largă.
La Askania-Nova, războiul a întrerupt protecția stepei și cercetarea
Rezervația adăpostește cea mai întinsă suprafață de stepă virgină din Europa: un teren care nu a fost arat și care și-a păstrat peisajul aproape de starea naturală inițială. Ocupația a separat-o de restul Ucrainei și de comunitatea științifică internațională, deși face parte din sistemul mondial de conservare a biosferei.
Viktor Havrylenko, cercetător principal și fost director al rezervației, a descris începutul invaziei din 24 februarie 2022 într-o mărturie pentru Novyi Den, preluată de Uniunea Națională a Jurnaliștilor din Ucraina (NUJU), în traducere: „La cinci dimineața, am ieșit pe balconul apartamentului și am văzut orizontul luminându-se de foc — ne-au lovit teritoriul cu rachete Grad.”
Rachetele Grad sunt lansate de un sistem de concepție sovietică, capabil să tragă zeci de proiectile explozive într-o succesiune rapidă. Despre intrarea blindatelor în rezervație, Havrylenko a povestit, în traducere: „Pământul s-a cutremurat, clădirea noastră cu 90 de apartamente s-a zguduit. O coloană de tancuri a intrat ostentativ pe terenul rezervației, sfâșiind pământul ca niște pluguri.”
Șenilele tancurilor și ale celorlalte vehicule blindate distrug stratul superficial al solului, iar exploziile afectează vegetația formată în decenii. Spre deosebire de o pădure care se poate regenera, stepa virgină distrusă adesea nu se mai reface. Incendiile au ars o parte importantă a suprafeței protejate.
La Askania-Nova cresc sute de specii de ierburi și flori de stepă. Rezervația găzduiește aproape cincizeci de specii de ungulate, animale cu copite, și aproximativ o sută de specii de păsări. Printre animalele de aici se numără:
- calul lui Przewalski;
- cerbul lui Père David;
- zebrele lui Burchell și Grévy;
- antilopa eland;
- bizonul american;
- muflonul;
- lama;
- cămila;
- antilopa saiga.
Echilibrul stepei depinde de relațiile dintre plante, insecte, păsări și mamiferele mari. Exploziile și lipsa hranei provoacă moartea animalelor, iar avioanele și elicopterele produc panică în turme. Perturbarea migrației păsărilor afectează și continuitatea observațiilor științifice.
Potrivit cercetătorilor, numeroase animale rare sau importante pentru conservare ar fi dispărut ori ar fi fost scoase din rezervație. Administrația de ocupație ar aduce în locul lor specii nepotrivite sau cu o valoare mai mică pentru conservare.
Cercetătorii au strâns hrană după blocarea cumpărăturilor
Oleksandr Mezinov, biolog și fost șef al laboratorului pentru conservarea diversității animalelor sălbatice de la Institutul de Zootehnie al Regiunilor de Stepă Askania-Nova, a studiat migrația păsărilor timp de douăzeci de ani. A condus laboratorul vreme de 17 ani și, după ocuparea zonei, a rămas inițial la lucru alături de câțiva colegi.
Despre perioada în care echipa a încercat să păstreze rezervația, Mezinov a relatat în aceeași mărturie, în traducere: „Drapelul de stat ucrainean a fluturat deasupra rezervației noastre până la 21 martie 2023 și am încercat să păstrăm ceea ce o echipă mare construise cu trudă de-a lungul deceniilor.”
Odată ce sistemul ucrainean de trezorerie nu a mai funcționat în teritoriul ocupat, cercetătorii nu au mai putut cumpăra hrană pentru animale sau materiale veterinare. Au cerut ajutor voluntarilor și oamenilor de știință din alte țări, prin rețelele sociale.
Sprijinul a venit de la Asociația Europeană a Grădinilor Zoologice și Acvariilor, precum și de la grădini zoologice din Polonia, Cehia și Germania, a explicat biologul. În două luni, echipa a adunat hrană și provizii pentru mai mult de un an și jumătate. A cumpărat și materiale de construcții, destinate eventualelor reparații ale țarcurilor.
Mezinov a trecut prin 53 de puncte de control pentru a pleca
Serviciile ucrainene de informații l-au avertizat pe biolog că Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) ar pregăti arestarea sa. Propaganda rusă îl acuza de terorism biologic, invocând secvențe televizate în care prezenta hărți ale migrației păsărilor, domeniul său de cercetare.
Mezinov a explicat că propagandiștii au adăugat prefixul bio la denumirea laboratorului pe care îl conducea și au folosit această asociere pentru a-l acuza. Cercetătorul și colegii săi nu aveau activități militare.
Pentru a ajunge în teritoriul controlat de Ucraina, biologul a traversat 53 de puncte de control rusești, unde a trecut prin verificări ale documentelor și percheziții. După plecare, locuința sa din Askania-Nova ar fi fost jefuită și transformată în cazarmă, potrivit relatării sale.
El păstrează legătura cu foștii colegi rămași în rezervație. Pe baza informațiilor primite de la aceștia, susține că efectivele de animale scad, iar angajații pleacă în număr mare, după cinci luni fără salarii.
Biologul evocă peste cincizeci de păuni care se plimbau pe aleile grădinii zoologice înaintea războiului. În imaginile de propagandă recente, spune el, mai pot fi văzuți unul sau doi. Mezinov transmite și acuzația colegilor săi că administrația de ocupație nu cunoaște activitatea rezervației și urmărește să fure bunurile acesteia.
La conducerea rezervației a fost numit Dmytro Meshcheriakov, fost ofițer al Serviciului de Securitate al Ucrainei, trecut de partea Rusiei.
Ucraina cere finanțare și reguli împotriva blocajelor
Delegația ucraineană a comparat cheltuielile militare cu finanțarea protecției naturii: Rusia ar aloca războiului împotriva Ucrainei mai mult decât intenționează comunitatea internațională să cheltuiască anual pentru biodiversitate prin Ținta 19 a Cadrului global pentru biodiversitate Kunming-Montreal.
La conferință, reprezentanții Ucrainei discută cu partenerii internaționali proiecte de mediu și posibilitatea obținerii de sprijin financiar și tehnic pentru refacerea ecosistemelor. Au propus și examinarea unor schimbări ale regulilor și procedurilor Convenției, astfel încât statele recunoscute de comunitatea internațională drept agresoare să nu îi poată bloca activitatea.
În iunie 2026, guvernul ucrainean a aprobat strategia națională pentru conservarea biodiversității până în 2035, împreună cu planul de aplicare. Documentele țin cont de cele 23 de ținte globale ale Cadrului Kunming-Montreal. În octombrie 2026, Ucraina a trimis Secretariatului Convenției cel de-al șaptelea raport național privind implementarea acesteia.
O altă prioritate este pregătirea preluării președinției Convenției Carpatice, din decembrie 2026. Ucraina urmărește o cooperare mai strânsă între mecanismele globale și regionale de protecție a mediului, inclusiv pentru ecosistemele montane din Carpați.
Mezinov își continuă cercetarea și munca cu animalele în regiunea Liov, în vestul Ucrainei. Dezvoltă o fermă de cerbi în zona subcarpatică și ajută animale strămutate din regiunile Donețk și Luhansk.
