Peste 300 de pui de balenă australă au murit din iunie 2026 în Patagonia argentiniană, un bilanț preliminar care depășește deja recordul anual al speciei. În 2012, fuseseră documentate 113 decese, cel mai mare număr înregistrat până atunci atât local, cât și la nivel global.
Analizele probelor recoltate de la pui morți anul acesta au ieșit pozitive pentru bacteria Erysipelothrix rhusiopathiae, au transmis autoritățile de mediu din provincia Chubut pentru Live Science. Cercetătorii investighează condițiile care ar fi putut favoriza extinderea infecției, inclusiv posibila transmitere prin rănile provocate de pescăruși.
„Probele au fost trimise la analiză mai devreme decât de obicei — de regulă, sunt analizate la sfârșitul anului — deoarece mortalitatea peste nivelul obișnuit este un motiv de îngrijorare”, a declarat pentru Live Science Víctor Fratto, directorul Native Wildlife Rescue Program, programul de salvare a faunei sălbatice autohtone, și colaborator al programului de monitorizare a balenelor.
„Ceea ce arată aceste probe este că puii au murit din cauza erizipelului”, a precizat Fratto.
Bacteria poate ajunge de la piele la organele vitale
Erizipelul este o infecție bacteriană a pielii. În formele grave, se poate răspândi prin sânge, afectând organele vitale și provocând uneori moartea. La animalele infectate, de exemplu printr-o rană, modificările vaselor de sânge pot produce leziuni caracteristice, în formă de romb sau dreptunghi.
Erysipelothrix rhusiopathiae a fost identificată pentru prima dată la puii de balenă australă în 2013. Bacteria există în mediul marin și la numeroase animale, inclusiv pești, crustacee și păsări. Porcii reprezintă unul dintre rezervoarele sale naturale.
Carla Fiorito, cercetătoare la Center for the Study of Marine Systems (CESIMAR), care identificase anterior bacteria la aceste balene, o descrie ca fiind larg răspândită și oportunistă. Prezența ei nu înseamnă automat că un animal este bolnav.
Fiorito precizează că nu se cunosc serotipurile bacteriei prezente la balene și nici cât de frecvent apare aceasta la animalele sănătoase sau la alte specii.
„Lupta dintre organismele vii și agenții patogeni este constantă”, a declarat Fiorito pentru Live Science.
„Dar, pentru ca asta să se întâmple acum, trebuie să fi existat o schimbare a echilibrului dintre agent, gazdă și mediu”, a explicat cercetătoarea.
Puii sunt deosebit de vulnerabili: sistemul lor imunitar se află încă în dezvoltare, iar ei petrec mai mult timp la suprafață decât adulții. Astfel, sunt mai expuși atacurilor pescărușilor, care pot transmite boala.
Probele de la pescăruși vor testa ipoteza transmiterii
În ipoteza de lucru descrisă de Fratto, ciuguliturile păsărilor deschid răni pe spatele puilor, oferind bacteriei o cale de intrare. Aceasta ar putea exista deja pe pielea balenei sau ar putea fi adusă pe ciocul unui pescăruș care a ciugulit anterior un animal bolnav de erizipel.
Urmează să fie recoltate probe de la pescăruși pentru a verifica prezența bacteriei, a spus Fratto. Rezultatele vor fi evaluate și pentru o posibilă strategie de gestionare a speciei de păsări.
Atacurile pescărușilor din specia Larus dominicanus asupra balenelor australe au fost observate pentru prima dată în anii 1970, la Península Valdés, în provincia Chubut, pe coasta nordică a Patagoniei. Comportamentul a început cu doar câteva păsări în golful San José și a devenit tot mai frecvent, a explicat pentru Live Science Ricardo Bastida, biolog marin și profesor emerit la National University of Mar del Plata, care studiază aceste cetacee de peste patru decenii.
Păsările au început să consume și cadavrele balenelor eșuate. Potrivit lui Bastida, hrana suplimentară provenită din activitățile de pescuit și din capturile aruncate a favorizat creșterea populațiilor de pescăruși și apariția unor noi colonii de reproducere în regiune.
Totuși, atacurile au loc de decenii, iar pescărușii fac parte în mod obișnuit din ecosistem. Comportamentul lor nu explică singur mortalitatea din 2026.
Diego Rodríguez, biolog marin la aceeași universitate, consideră mai probabilă o legătură cu transmiterea infecției între animale. El susține că investigația trebuie extinsă dincolo de puii morți, la fauna ecosistemului, pentru a stabili unde se găsește bacteria și cum circulă.
Cercetătorii analizează împreună mediul, hrana și bacteria
Mai mulți factori ar putea acționa simultan. Mariano Coscarella, cercetător la Marine Mammal Laboratory din cadrul CESIMAR, a explicat pentru Live Science că o bacterie deja prezentă a provocat anul acesta o infecție răspândită.
Fiorito atrage atenția că nu există date despre condițiile de mediu care să permită evaluarea rolului lor în acest episod.
Fiorito indică trei direcții posibile pentru investigație:
- Schimbări ale temperaturii apei, salinității, pH-ului, adică nivelului de aciditate, sau precipitațiilor, care ar putea modifica împrejurările în care apare infecția.
- Modificarea disponibilității hranei, cu efecte asupra stării fizice a mamelor și a vulnerabilității puilor.
- Schimbări ale bacteriei, precum apariția sau circulația mai intensă a unei tulpini mai virulente ori a unui alt serotip, o variantă a bacteriei.
Este luată în calcul și o posibilă influență a fenomenului El Niño, însă cercetătorii spun că nu există suficiente dovezi pentru a-l lega de mortalitatea puilor.
Pierderea puilor pune în discuție viitoarele generații de adulți
Primele cadavre au apărut pe plajele din Península Valdés în iunie, la începutul sezonului de reproducere, care durează până în decembrie. Într-un an obișnuit, între 20% și 30% dintre puii unei generații mor din diverse cauze, inclusiv infecții; pierderile din acest sezon au depășit deja nivelul obișnuit.
La numărătoarea realizată în septembrie de Marine Mammal Laboratory au fost observați 409 pui între cele 1.375 de balene australe, Eubalaena australis, înregistrate în total.
Rodríguez avertizează că pierderea unei proporții atât de mari din puii unui sezon ar putea avea consecințe demografice. În aprecierea sa, generația născută în acest an va lipsi din viitoarele evidențe ale adulților, deși consideră foarte riscante predicțiile în această etapă.
Coscarella subliniază că balenele australe sunt animale foarte longevive, iar puii reprezintă doar o parte din populație. Un singur sezon cu mortalitate excepțională nu înseamnă neapărat că populația va intra în declin.
„Ar fi îngrijorător dacă ar exista două, trei sau patru episoade ca acesta”, a avertizat Coscarella.
Bilanțul final al deceselor va fi publicat în decembrie de Southern Right Whale Health Monitoring Program, programul de monitorizare a sănătății balenelor australe.
Contactul cu animalele moarte poate expune și oamenii
Fiorito atrage atenția că Erysipelothrix rhusiopathiae poate infecta oamenii, de obicei prin răni ale pielii. Contactul cu cadavrele balenelor ar putea reprezenta un risc de expunere, la fel și apa mării pentru persoanele care înoată în zonă.
Afecțiunea umană numită tot erizipel este diferită și este provocată de streptococi din grupa A. Oamenii pot însă contracta și infecția produsă de Erysipelothrix rhusiopathiae.
