Lovitura fiscală pe nicotină: Ce înseamnă pentru sănătatea publică și viitorul consumului de tutun în Europa
Avertismentul experților și scrisoarea către Ursula von der Leyen
O nouă problemă fierbinte a apărut în discuțiile de la Bruxelles, privind reformarea Directivei Europene despre accizele la tutun. Pe 1 septembrie, o coaliție de 83 de specialiști internaționali în sănătate publică, dependența de nicotină și controlul consumului de tutun a trimis o scrisoare deschisă președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Această scrisoare aduce în prim-plan îngrijorări legate de propunerile recente de a crește taxele pentru produsele cu risc redus, cum ar fi țigările electronice, tutunul încălzit și pliculețele cu nicotină.
Experții subliniază că aceste măsuri contravin dovezilor științifice și riscă să descurajeze reducerea riscurilor, alimentând, în același timp, comerțul ilegal cu produse de tutun. Documentul acuză instituțiile europene de promovarea „unei abateri semnificative de la principiul fundamental al sănătății publice bazate pe dovezi” prin afirmațiile că produsele fără fum sunt la fel de periculoase ca țigările convenționale.
Exemple de succes din alte țări
Printre semnatarii scrisorii se numără organizații relevante, cum ar fi European Tobacco Harm Reduction Advocates (ETHRA) și Platforma Medicală Spaniolă pentru Reducerea Riscurilor Tutunului (PRDT). Un alt semnatar, profesorul Konstantinos Farsalinos, expert recunoscut în domeniul reducerii riscurilor, afirmă că abordările diferite utilizate în Suedia, Regatul Unit și Noua Zeelandă demonstrează că strategiile bazate pe reducerea riscurilor au condus la scăderi semnificative ale fumatului și îmbunătățiri ale sănătății publice. El critică dur poziția Comisiei Europene, afirmând că aceasta este în contradicție cu dovezile științifice.
TED și TEDOR: două mecanisme fiscale controversate
Comisia Europeană a propus în luna iulie două noi instrumente fiscale care ar putea schimba radical peisajul consumului de tutun în Uniunea Europeană:
Revizuirea TED (Directiva accizelor pe tutun) – Această revizuire prevede creșteri semnificative ale accizelor: +139% pentru țigări, +258% pentru tutunul de rulat și, pentru prima dată, taxe ridicate pentru țigările electronice și produsele din tutun încălzit.
TEDOR (Resursa Proprie din Accizele pe Tutun) – Acesta este un mecanism de suprataxă uniformă de 15%, gândit să contribuie direct la bugetul Uniunii Europene, având un impact estimat de 11,2 miliarde de euro anual.
Aceste măsuri fac parte dintr-un plan mai amplu de restructurare financiară a Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, care vizează, printre altele, tranziția verde și reînarmarea Europei sub umbrela NATO. Cu toate acestea, există temeri că Bruxelles-ul se bazează pe consumul de tutun și nicotine pentru a susține această finanțare.
O contradicție periculoasă: sănătatea publică sau veniturile bugetare?
Experții de sănătate publică atrag atenția că Uniunea Europeană riscă să devină dependentă de veniturile obținute din accizele pe tutun. Scenariul este simplu: dacă fumatul ar scădea drastic, bugetul UE ar putea pierde până la 78,4 miliarde de euro. Această dependență încurajează o abordare perversă, în loc să descurajeze fumatul, Uniunea ar putea fi tentată să mențină un consum ridicat pentru a evita scăderile de venit.
Taxarea similară a produselor de risc redus descurajează utilizarea lor, în detrimentul strategiilor de reducere a riscurilor care au arătat efecte pozitive în alte țări, cum ar fi Suedia și Regatul Unit. Aici, politicile care diferențiază între produsele combustibile și cele necombustibile s-au tradus în scăderi semnificative ale consumului de tutun.
Impactul pe termen lung asupra sănătății publice
Dacă Uniunea Europeană intenționează să reducă efectiv numărul de fumători și să protejeze sănătatea publică, atunci taxarea alternativelor fără fum la același nivel cu țigările convenționale contrazice logica. O politică fiscală eficientă ar trebui să promoveze inovațiile care reduc riscurile, nu să le penalizeze.
Percepția că produsele din tutun fără fum sunt echivalente cu țigările tradiționale s-ar putea dovedi a fi o mare greșeală. În loc să pună presiune pe consumatori să renunțe, taxele punitive ar putea pur și simplu să conducă la o creștere a pieței negre, un scenariu care nu face decât să agraveze problema.
Experiențele din alte țări care au implementat măsuri eficiente de reducere a fumatului ar trebui să servească drept model pentru o politică europeană bazată pe fapte și dovezi.
Reacțiile din interiorul Uniunii Europene
Mai multe state membre precum Italia, Grecia, Portugalia sau România, unde fumatul rămâne o problemă de sănătate publică majoră, și-au exprimat deja opoziția față de planurile Comisiei Europene. Aceste țări consideră că creșterea accizelor va avea un impact negativ asupra economiilor locale și asupra sănătății publice, mai ales în rândul populației vulnerabile.
Suedia a fost extrem de vocală în respingerea planului, criticând ideea că veniturile obținute din accizele pe tutun ar trebui să finanțeze bugetul UE, mai degrabă decât să fie redirecționate către inițiativele de sănătate publică.
Ce urmează?
Deciziile viitoare privind TED și TEDOR vor avea un impact profund nu doar asupra sănătății publice, ci și asupra economiilor naționale. Este esențial ca statele membre să colaboreze și să dezvolte o strategie comună, bazată pe dovezi științifice, care să protejeze sănătatea cetățenilor europeni, dar să și asigure venituri pentru bugetul Uniunii.
Pe măsură ce Comisia Europeană continuă discuțiile, rămâne de văzut cum se va desfășura acest proces. Presiunea din partea experților și a organizațiilor de sănătate publică ar putea influența evoluția acestor măsuri, dar este clar că sănătatea publică nu poate fi sacrificată pentru venituri bugetare pe termen scurt.
Toate aceste aspecte ridică întrebări serioase privind viitorul consumului de tutun în Europa și analiza strategiilor de reducere a riscurilor, care ar putea avea un impact semnificativ asupra sănătății publice în anii ce vor urma.
