Sistemul energetic național este sub o presiune uriașă, iar acest lucru se vede direct în costuri. Prețul mediu al energiei electrice pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) a urcat la un nivel amețitor de 761 de lei pe MWh pentru livrarea din 8 mai. Asta înseamnă 144 de euro, cel mai mare tarif înregistrat la nivelul întregului continent.
Un record negativ pe continent
Cifrele sunt clare.
Valoarea de 144 de euro pentru un MWh depășește masiv cotațiile din zona Europei Centrale și este vizibil peste mediile din țările vecine cu care suntem interconectați. Doar Ungaria se apropie oarecum de acest nivel de stres, cu un cost de 140 de euro pentru un MWh. E drept că statul vecin este recunoscut ca un importator net de energie, având un deficit structural de producție. Numai că la noi problema derivă dintr-un cumul de factori interni și opriri tehnice neașteptate.
Fluctuații uriașe între zi și noapte
Dincolo de mediile zilnice, dinamica prețurilor orare arată o volatilitate extremă. La ora 14:00 CET, când panourile fotovoltaice pompează masiv electricitate în rețea, prețul coboară la un minim de 331 de lei pentru un MWh. Dar lucrurile se schimbă radical odată cu lăsarea întunericului. Aproape de miezul nopții, când soarele nu mai ajută și consumul casnic rămâne ridicat, costul explodează pur și simplu până la 1.633 de lei pentru un MWh.
Situația ne forțează să căutăm soluții rapide peste graniță. În ultima parte a zilei, România importă masiv energie din Bulgaria, fluxurile ajungând la o putere orară de 2.200 MW. Pe baza datelor analizate de Financiarul, există un scenariu de piață extrem de interesant: la prânz exportăm curent ieftin la sud de Dunăre, unde bulgarii îl stochează inteligent (având o capacitate de 8.000 MWh în baterii), iar apoi ni-l vând înapoi seara, la prețuri maxime, exact când sistemul nostru gâfâie.
Val de avarii și opriri programate
V-ați gândit vreodată cât de fragil este echilibrul sistemului energetic național în lipsa soarelui? În aceste zile, producția internă suferă din cauza unei cascade de indisponibilități tehnice. O unitate vitală de 700 MW de la centrala nucleară din Cernavodă este oprită până la finalul lunii din cauza unei avarii la un transformator. Și asta nu e tot. Celălalt reactor va intra în revizie programată peste doar câteva zile.
Nici sectorul gazelor nu stă mai bine. Centrala modernă de 860 MW a Petrom de la Brazi funcționează la jumătate din capacitate până pe 30 iunie, fiind o oprire planificată. În Capitală, la CET Vest, o capacitate de 186 MW a Electrocentrale București este oprită până în august pentru reparații după incendiul de luna trecută. Iar la CET Sud, alte două grupuri de câte 100 MW sunt scoase din funcțiune, unul planificat, celălalt din cauza unei avarii. Un alt grup de 100 MW de la vechea CET Brazi va sta pe tușă până la toamnă.
Cărbunele și hidroenergia, sub presiune
Lista capacităților indisponibile continuă să se lungească. Singurul grup funcțional de la centrala Romgaz din Iernut (188 MW) este oprit până la finele lunii pentru remedierea unei defecțiuni. Nici cărbunele nu poate compensa. La Turceni, un cazan spart a scos din uz un grup de 300 MW, în timp ce la Râul Mare, o unitate hidro de 100 MW a fost oprită temporar.
Până la urmă, cine ține sistemul în viață? Baza rămâne pe umerii centralelor Hidroelectrica și ai parcurilor fotovoltaice pe durata zilei.
Ziua de vineri va aduce totuși o gură de oxigen din partea sectorului eolian. Prognozele indică o putere orară de aproximativ 510 MW generată constant de turbinele de vânt, ceea ce va mai atenua din presiunea uriașă de pe piața spot în orele critice de consum.
