Poliția maghiară a eliberat recent un transport uriaș de numerar și metale prețioase aparținând băncii de stat ucrainene Oschadbank. Vorbim despre active în valoare de 40 de milioane de dolari, 35 de milioane de euro și 9 kilograme de aur, confiscate inițial în luna martie a acestui an.
Tensiuni diplomatice la graniță
Incidentul din primăvară a declanșat o furtună diplomatică severă între cele două țări. Autoritățile maghiare au oprit un convoi de transportatori de valori lângă Budapesta, stârnind o reacție imediată și dură din partea Kievului. Ba chiar, a doua zi, șapte cetățeni ucraineni au fost expulzați, iar o anchetă pentru suspiciuni de spălare de bani a fost deschisă. Avocații firmei Horváth Lawyers, care reprezintă Oschadbank și pe angajații săi în Ungaria, au explicat că vehiculele efectuau pur și simplu un transfer de rutină de la Raiffeisen Bank din Austria către sediul central din Kiev. Numai că, la Budapesta, retorica era cu totul alta.
Acuzații grave și jocuri de putere
Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a acuzat statul vecin de „terorism de stat și răpire”. În schimb, fostul ministru de externe Péter Szijjártó a sugerat că fondurile ar putea avea legături cu activități criminale. „Se ridică în mod justificat întrebarea dacă aceștia nu sunt banii mafiei ucrainene a războiului”, a declarat Szijjártó, aruncând o umbră de suspiciune asupra întregii operațiuni. Fostul premier Viktor Orbán ordonase guvernului să păstreze numerarul și aurul timp de până la 60 de zile, pe fondul investigației aflate în desfășurare.
Ce s-a schimbat, până la urmă?
O nouă eră în relațiile bilaterale
Lucrurile s-au schimbat radical după alegerile parlamentare din 12 aprilie, când Orbán a pierdut puterea după 16 ani de mandat. El a fost considerat cel mai pro-rus lider din UE (un aspect des criticat de Bruxelles) și a blocat constant asistența financiară pentru Ucraina. Potrivit Financiarul, noul premier ales, Péter Magyar, a propus deschiderea unui nou capitol în relațiile bilaterale și a oferit o întâlnire directă cu liderul de la Kiev. E drept că această relaxare bruscă a tensiunilor maghiaro-ucrainene se resimte imediat și în piețele financiare din regiune. Când riscul politic scade la Budapesta și Kiev, primele de risc cerute de investitorii instituționali pentru întreaga Europă de Est se ajustează în jos, un detaliu pe care analiștii de la București îl urmăresc extrem de atent atunci când evaluează costurile de finanțare ale României pe piețele externe de capital.
Confirmarea lui Zelenskyy și împrumutul european
Președintele ucrainean a confirmat miercuri recuperarea activelor financiare. „Un pas important în relațiile cu Ungaria, astăzi, fondurile și valorile Oschadbank care au fost confiscate de serviciile speciale maghiare în luna martie a acestui an au fost returnate”, a notat Volodymyr Zelenskyy pe rețelele de socializare. Declarația a continuat pe un ton neobișnuit de cald: „Sunt recunoscător Ungariei pentru abordarea sa constructivă și pasul civilizat. Mulțumesc tuturor din echipa Ucrainei care au luptat pentru o decizie corectă și au apărat interesele statului nostru și ale poporului nostru.”
Dar deblocarea banilor Oschadbank nu este o mișcare politică izolată. La sfârșitul săptămânii trecute, Uniunea Europeană a aprobat definitiv un împrumut masiv de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Ungaria și-a ridicat dreptul de veto, punând capăt unui impas de două luni orchestrat de fostul cabinet Orbán. Cum s-a ajuns la acest compromis, vă întrebați?
Jocul energetic și viitorul Ungariei
Răspunsul se află strict în infrastructura energetică. Veto-ul a fost ridicat la doar două zile după ce Zelenskyy a anunțat că conducta Druzhba, care transportă petrol rusesc ieftin către Ungaria și Slovacia, a fost reparată și își poate relua operațiunile. Întreruperea acestor fluxuri fusese nucleul deciziei lui Orbán de a bloca împrumutul în februarie, o mișcare pe care ceilalți lideri UE au condamnat-o furios drept o tentativă inacceptabilă de șantaj. Acum, noul premier Magyar, văzut ca un succesor mult mai moderat, a anunțat că dorește o resetare a relațiilor cu Bruxelles-ul și va evalua inclusiv posibilitatea aderării Ungariei la zona euro.
