Trecerea la diete mai sănătoase ar putea preveni 15 milioane de decese premature în fiecare an. Aceeași schimbare ar reduce emisiile de CO₂ din agricultură cu 85% până în 2050, potrivit modelului bazat pe raportul Comisiei EAT-Lancet din 2025.
Modelul arată și o modificare semnificativă în felul în care este folosit terenul agricol. Suprafața terenurilor agricole ar putea scădea cu 6% până în 2050, comparativ cu tendințele actuale. Efectele estimate nu se opresc la sănătate și mediu, ci ating direct producția de hrană și echilibrul economic din agricultură.
Potrivit estimărilor, valoarea globală a producției de legume, fructe, nuci și leguminoase ar putea crește cu 57%, adică cu 890 de miliarde de dolari. În același timp, producția din zootehnie ar putea scădea cu 42%, adică cu 630 de miliarde de dolari, față de 2020.
Cea mai mare scădere este așteptată în sectorul rumegătoarelor. Vitele pentru carne, oile și caprele ar urma să înregistreze o valoare cu circa 70% mai mică, adică minus 274 de miliarde de dolari, și cu aproximativ 400 de milioane de animale mai puțin decât în 2020.
Aceste schimbări ridică și o problemă economică pentru fermieri și producători de alimente. Modelul indică o mutare amplă a valorii economice dinspre zootehnie spre producția de alimente vegetale, într-un moment în care accesul la o alimentație echilibrată rămâne dificil pentru multe gospodării.
Dr. Matt Gibson, autorul principal al studiului, a explicat pentru Lyla că beneficiile estimate vin împreună cu efecte sociale și economice importante. „Transformarea sistemelor alimentare ar aduce beneficii uriașe pentru sănătatea noastră și pentru mediu, însă, așa cum arată clar rezultatele noastre, ar duce și la schimbări fundamentale în agricultura globală și ar afecta viața a milioane de fermieri și producători de alimente.”
În aceeași declarație, el a cerut decizii politice ferme: „În loc să folosim aceste rezultate ca pretext pentru inacțiune, este esențial ca guvernele să accepte această provocare și să ia decizii dificile pentru binele sănătății noastre și al planetei.” Autorul studiului a avertizat și că guvernele ar trebui să înfrunte grupurile care profită de menținerea actualului sistem alimentar global.
La nivel individual, articolul oferă și exemplul Andreei Esca, în vârstă de 53 de ani. Ea a slăbit 9 kilograme, de la 63 la 54 kg, în aproximativ nouă luni. Schimbarea a venit prin eliminarea pâinii, pastelor și cartofilor, alături de sport regulat și un stil de viață echilibrat.
Andreea Esca a explicat chiar ea cum își privește rutina: „Încerc să nu mănânc mult dulce, să evit pâinea, pastele, cartofii… Mă rog, tot ce ştim sigur că ne va aduce nişte kilograme în plus. Nu știu dacă am cel mai sănătos stil de viață. Dar merg la sport dintotdeauna, în mod regulat. N-am fumat niciodată, nu știu dacă contează. Alcool nu prea beau.”
Prezentatoarea a vorbit și despre felul în care vede echilibrul zilnic: „Important este să te simți bine și să accepți lucrurile care sunt absolut normale și naturale și să reușești să faci din fiecare zi din viața ta ceva plăcut. Asta e tot.”
Datele prezentate arată că alegerile alimentare pot avea efecte vizibile atât la nivel personal, cât și la scară largă. Pentru consumatori, schimbarea poate conta în greutate, energie și rutina de zi cu zi. Pentru agricultură, aceeași schimbare ar însemna o adaptare majoră, cu mai multă valoare economică în producția de legume, fructe, nuci și leguminoase și mai puțină în zootehnie.
