Senzația că mintea funcționează mai lent, că sarcinile simple durează neașteptat de mult sau că ideile clare sunt greu de atins poartă numele de ceață cerebrală. Nu este o problemă legată exclusiv de înaintarea în vârstă, ci un simptom tot mai des întâlnit la adulți de toate vârstele, declanșat adesea de stres, somn insuficient sau schimbări hormonale. Delia Lewis, specialistă în marketing, a observat în timpul pandemiei cum activități care îi luau 10 minute au început să se întindă pe o oră. „De obicei, pot jongla cu toate mingile în aer. Dar apoi îmi ziceam, Ce voiați să fac?’”, a povestit ea.
Această stare de confuzie sau lipsă de claritate mentală are consecințe practice. Poate îngreuna multitaskingul, poate amplifica senzația de copleșire și poate reduce capacitatea de a fi prezent în conversații sau la locul de muncă. Jessica Caldwell, neuropsiholog la Wisconsin Alzheimer’s Institute, explică fenomenul ca o situație în care „creierul dumneavoastră se chinuie, dar nu funcționează la capacitate maximă”. Lila Jones, coordonator de wellness, a descris experiența sa spunând că, în momentele accentuate, condusul devine stresant, iar multitaskingul este aproape imposibil. „Creierul meu se simte ca și cum ar fi blocat în melasă”, a spus ea.
Cauzele comune ale încetinirii mentale
Ceața cerebrală este un simptom recunoscut al COVID-ului lung, alături de oboseală și depresie. Neurologul Gayatri Devi de la Park Avenue Neurology din New York explică faptul că infecțiile care afectează sistemul respirator superior pot duce la afectare mentală din cauza fluxului redus de oxigen către creier și a febrei. Subiectul a devenit mai vizibil după anii de pandemie, când multe persoane au început să recunoască mai ușor acest tip de epuizare, conform Lyla.
Stresul cronic este un alt factor major. Jessica Caldwell arată că, în mod normal, creierul are mecanisme pentru a opri producția de hormoni de stres odată ce pericolul a trecut. Când stresul este constant, creierul rămâne în modul de protecție, ceea ce poate duce la epuizarea hipocampului, afectând direct memoria și concentrarea.
Calitatea somnului este la fel de importantă. Lipsa somnului profund împiedică procesul de curățare a amiloidului din creier, o substanță asociată cu boala Alzheimer, conform cercetărilor din revista Science. Totodată, în timpul somnului, creierul consolidează informațiile noi. „Somnul este, de asemenea, momentul în care creierul revizuiește informațiile noi și le consolidează, ajutându-vă să formați o memorie pe termen lung mai stabilă”, precizează Caldwell.
Legătura cu hormonii și medicația
Un aspect adesea neglijat este legătura dintre ceața cerebrală și menopauză. Gayatri Devi menționează că unele paciente au primit diagnostice greșite de demență, când de fapt simptomele erau legate de schimbările hormonale. În perimenopauză, scăderea nivelului de estrogen afectează receptorii specifici din hipocamp. Neurologul descrie acești receptori ca „mici locuri de andocare pentru estrogen”. Adaptarea la această schimbare este un proces. Jessica Caldwell rezumă tranziția astfel: „Este creierul dumneavoastră care își dă seama cum să funcționeze fără la fel de mult estrogen cu cât este obișnuit”.
Anumite medicamente, precum cele pentru migrene, anticonvulsivantele sau unele produse fără rețetă pentru somn și alergii, pot provoca, de asemenea, ceață cerebrală. Efectul poate fi accentuat de consumul de alcool. Dacă simptomele coincid cu o schimbare a medicației, este un detaliu important de discutat cu medicul.
Primul pas este să nu ignorați semnele, cum ar fi dificultatea de a realiza sarcini simple, uitarea frecventă sau senzația de copleșire. Este util să analizați factorii declanșatori precum stresul, somnul sau schimbările hormonale. Discuția cu un specialist este recomandată dacă senzația persistă, pentru a exclude alte cauze și a găsi soluții. „Este foarte important să nu spui doar: Oh, ei bine, sunt puțin confuz astăzi, mâine va fi mai bine” și să acționezi proactiv.
