O masă nutritivă poate activa un mecanism care îmbunătățește memoria, printr-un semnal direct pe care intestinul îl trimite către creier. O cercetare publicată în revista Nature Communications arată că acest efect se produce chiar și după o singură masă, fiind declanșat de energia din alimente, nu de gustul acestora.
Studiul, coordonat de biologul Scott Kanoski, a fost realizat pe șobolani și a demonstrat că aportul caloric, fie din grăsimi, fie din zahăr, a generat o activitate cerebrală intensă asociată memoriei. În contrast, șobolanii care au primit băuturi fără calorii nu au prezentat același răspuns. Potrivit cercetării, semnalul pleacă din intestin, călătorește prin nervul vag și ajunge în zona medială a septului, o regiune cerebrală ce controlează hipocampul, considerat centrul memoriei.
Odată ajuns în această zonă, semnalul declanșează eliberarea de acetilcolină, un neurotransmițător esențial pentru procesele de învățare și memorare. Cercetarea leagă astfel direct alimentația de producția acestei substanțe în zone cheie ale creierului. Experimentele au arătat și efectele pe termen lung ale unei diete nesănătoase. Șobolanii hrăniți în tinerețe cu o dietă occidentală, bazată pe chipsuri, unt de arahide cu ciocolată și sirop de porumb, au dezvoltat un sistem de comunicare intestin-creier slăbit. Lyla
Dificultățile în testele de memorie au continuat pentru acești șobolani chiar și după ce au revenit la o alimentație sănătoasă, sugerând că efectele negative pot fi de durată. Cercetătorii notează că degradarea sistemului bazat pe acetilcolină este una dintre primele modificări observate în cazul bolii Alzheimer.
Autorii studiului subliniază o limitare importantă: experimentele au fost realizate exclusiv pe șobolani masculi, iar rezultatele nu pot fi extrapolate automat la oameni. Descoperirea ar putea contribui însă la dezvoltarea unor noi terapii bazate pe stimularea nervului vag, o metodă deja folosită în tratamentul epilepsiei și al depresiei.
