Artista vizuală Yayoi Kusama, cunoscută publicului larg drept „regina bulinelor”, a încetat din viață la vârsta de 97 de ani. Decesul, survenit pe 14 august, a fost confirmat printr-un comunicat oficial emis de compania sa. Kusama a fost una dintre cele mai recognoscibile figuri din arta contemporană, a cărei operă este asociată cu modelele repetitive de buline, oglinzi și camere imersive care au devenit populare inclusiv în rândul publicului tânăr.
Născută în 1929 la Matsumoto, în Japonia, Yayoi Kusama a părăsit un mediu familial conservator și s-a mutat la New York în 1958. Această decizie i-a schimbat parcursul artistic și a propulsat-o în centrul scenei de avangardă americane. Inspirația pentru opera sa provine din copilărie, când artista a început să aibă halucinații vizuale cu modele repetitive. Ea a ales să transpună aceste imagini în artă ca o metodă de a le controla și de a le putea suporta.
În anii ’60, Kusama s-a afirmat la New York prin seria de pânze „infinity net” și prin lucrările denumite „sculpturi moi”, care i-au definit semnătura vizuală. În acea perioadă, artista și-a acuzat unii contemporani, printre care și pe Andy Warhol, că i-au preluat ideile fără a-i acorda credit. Activitatea sa a depășit granițele convenționale, organizând festivaluri ale corpului cu modele nud pictate cu buline. Printre acțiunile sale de protest se numără o scrisoare adresată președintelui Richard Nixon, căruia i-a propus să se culce cu el în schimbul opririi Războiului din Vietnam. În 1968 a pus în scenă prima „nuntă homosexuală” din New York și a spălat un steag sovietic în fața sediului ONU pentru a protesta față de invadarea Cehoslovaciei, conform Bravonet.
Yayoi Kusama a rămas una dintre cele mai cunoscute artiste contemporane la nivel mondial. Lucrările sale, de la sculpturi la instalațiile imersive precum „Infinity Rooms”, au fost expuse în cele mai mari muzee și au atras un public numeros. Estetica sa, izvorâtă din obsesii și revoltă, a generat un fenomen global, fiind apreciată atât de criticii de artă, cât și de publicul larg, care a descoperit-o adesea prin intermediul fotografiilor și clipurilor scurte. În urma sa rămâne o semnătură vizuală inconfundabilă, bulina, care a trecut din galerii în cultura pop.
