O propunere de modificare a legii câinilor fără stăpân a declanșat un adevărat război în Parlamentul României. La mijloc nu stă doar soarta animalelor, ci o afacere colosală, care a generat în ultimii 12 ani între 200 și 250 de milioane de euro doar din exporturi. Acum, miza este decontarea masivă a serviciilor veterinare din banii publici.
Acuzații grave depuse la Senat
Pe masa senatorilor au ajuns două sesizări oficiale care vizează proiectele de lege L35/2026 și L36/2026. Documentele, depuse de Asociația ASPA Ivets, scot la iveală nereguli majore în Registrul de Evidență a Câinilor cu Stăpân. Mai exact, unele organizații care cer acum schimbarea legislației figurează în acte cu mii de câini, cifre care depășesc cu mult capacitatea reală a adăposturilor declarate. Si asta nu e tot. Multe dintre aceste activități s-ar desfășura fără autorizațiile sanitar-veterinare necesare.
Sesizările atrag atenția asupra unor probleme concrete. „Există situații în care numărul de animale figurați în proprietate depășește capacitatea autorizată a unor adăposturi”, se arată în documentele citate. Mai mult, datele despre animalele declarate decedate sau exportate pur și simplu nu se leagă. E drept că asociația care a făcut plângerea a fost închisă recent, fiind la rândul ei acuzată de eutanasieri ilegale și încasarea unor donații dubioase de la primării.
Ce spun autoritățile statului
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) respinge ferm orice acuzație de incompetență. Instituția susține că mecanismele de control funcționează perfect, oferind ca exemplu cele peste 800 de controale efectuate în teren în 2024 și 2025. Numai că, după cum notează Jurnalulnational, legea actuală le pune bețe în roate inspectorilor. Aceștia nu pot intra pe o proprietate privată fără mandat judecătoresc sau fără acordul explicit al proprietarului.
De cealaltă parte, Colegiul Medicilor Veterinari din România arată cu degetul spre deținătorii animalelor. Medicii susțin că ei doar introduc în sistem datele primite pe baza actelor. Dacă apar erori, responsabilitatea ar pica pe umerii proprietarilor, deși statul are obligația de a verifica un eșantion de minimum 10% din totalul animalelor înregistrate.
Miza reală: accesul la banii publici
Dar care este, până la urmă, miza acestui conflict? Hai să vedem. Totul se reduce la accesul la finanțare. Investigația jurnalistică scoate la lumină o întreagă rețea de societăți comerciale veterinare care prestează servicii pentru diverse ONG-uri. Surprinzător sau nu, unii reprezentanți ai acestor firme au legături personale și chiar de familie cu șefi din cadrul ANSVSA.
Aceleași organizații cer acum modificări legislative care ar extinde decontarea din bani publici pentru o serie de servicii: sterilizări, microcipări și tratamente. Când sunt luați la întrebări, reprezentanții ONG-urilor devin evazivi. „Văd că ne puneți niște întrebări așa pe stil anchetă și multe întrebări nu prea sunt la locul lor”, a fost reacția lui Marius Chircă, reprezentantul Kola Kariola, într-o discuție telefonică.
O reacție care lasă loc de interpretări.
Cine plătește, de fapt, nota de plată
Dacă aceste legi trec în forma actuală, buzunarul fiecărui român va fi afectat direct. Banii din taxele și impozitele locale ar urma să fie direcționați masiv către aceste rețele private pentru gestionarea câinilor, fără mecanisme de control foarte clare. V-ați gândit vreodată la asta?
Mai grav este riscul pentru siguranța publică. Există pericolul ca animalele tratate pe banii statului să fie pur și simplu reintroduse pe străzi, iar responsabilitatea să pice, din nou, tot în sarcina primăriilor. cetățenii riscă să plătească sume uriașe pentru un serviciu care nu rezolvă problema de fond a haitelor de pe domeniul public. În acest context, autorii sesizărilor cer acum înființarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru a clarifica situația.
