În România au fost înregistrate 58 de îmbolnăviri de West Nile și 3 decese în perioada 3 iunie-2 septembrie. Cele mai multe infecții nu provoacă simptome, însă unele forme pot evolua către meningo-encefalită și necesită tratament în spital.
Din totalul cazurilor raportate de INSP, 47 au fost confirmate prin teste de laborator, iar 11 au fost încadrate drept probabile. Virusul este transmis în principal prin înțepătura țânțarilor infectați. Tudor Ciuhodaru, medic primar de urgențe, a explicat: „Principala cale de transmitere la om este prin înțepătura țânțarilor. Virusul nu poate fi transmis prin contact fizic, spre exemplu atingere sau sărut! Transfuziile pot fi o sursă de infecție”.
Aproximativ 90% dintre persoanele infectate nu prezintă simptome, iar riscul de îmbolnăvire după o singură înțepătură este redus. În jur de o persoană din 150 dezvoltă însă o formă severă. Probabilitatea unei evoluții grave crește la persoanele de peste 50 de ani, la cei cu deficiențe imune și la pacienții care suferă de boli cronice.
Ce simptome pot apărea după înțepătură
Manifestările moderate apar la aproximativ 1 din 5 pacienți. Printre acestea se numără febra, durerile de cap, greața, vărsăturile, durerile musculare și articulare, erupțiile cutanate și, mai rar, ganglionii umflați. În astfel de cazuri, starea de sănătate se poate îmbunătăți în 7-10 zile.
Semnele neurologice impun însă o evaluare rapidă. Tudor Ciuhodaru a avertizat: „Sunt 5 semne de alarmă care impun prezentarea la urgență: febră ridicată însoțită de durere de cap intensă, vărsaturi, stare generală alterată, sensibilitate crescută la lumină apărute la 2-8 zile după înțepătura de țântar”.
Semnalele de alarmă sunt febra ridicată asociată cu o durere de cap intensă, vărsăturile, alterarea stării generale, sensibilitatea crescută la lumină și apariția acestor manifestări la 2-8 zile după înțepătură. Revista Ioana Simptomele nu sunt specifice exclusiv virusului West Nile, iar meningo-encefalita provocată de acesta poate semăna cu infecțiile cauzate de alte virusuri. O suspiciune justifică prezentarea la medic încă din primele zile.
Cum se confirmă infecția
Diagnosticul se stabilește prin teste serologice de sânge pentru anticorpii IgM și IgG anti-virus West Nile. Prezența anticorpilor IgM indică o infecție recentă. Dacă apar meningita sau encefalita, medicii pot examina și lichidul cefalorahidian prin puncție lombară. Testele RT-PCR pot identifica materialul genetic al virusului, în special în fazele incipiente.
Nu există un tratament antiviral specific și niciun vaccin omologat pentru virusul West Nile la om. Pentru formele ușoare și medii se administrează tratament simptomatic, destinat reducerii febrei și calmării durerilor. Formele grave pot necesita internare, medicație intravenoasă, reechilibrare hidroelectrolitică, suport respirator și terapie intensivă.
Măsuri de protecție
Riscul poate fi redus prin evitarea activităților în aer liber între apusul și răsăritul soarelui, folosirea repelentelor pe pielea expusă și aplicarea permetrinei numai pe haine. Sunt recomandate hainele cu mâneci și pantaloni lungi, verificarea plaselor de la ferestre și uși și îndepărtarea apei stătătoare din curți, balcoane sau subsoluri. Aceste măsuri sunt cu atât mai utile după ploi, când țânțarii se înmulțesc.
Bucureștiul a avut cele mai multe cazuri, 25, urmat de Ilfov, cu 6. Călărași și Giurgiu au raportat câte 4 cazuri. Îmbolnăviri au mai fost înregistrate în Ialomița, Cluj, Suceava și Teleorman, iar cazuri izolate au apărut în Argeș, Bihor, Brăila, Botoșani, Galați, Harghita, Iași, Mureș, Satu Mare și Vaslui.
