Un studiu publicat marți, 1 iulie, în JAMA Network Open arată că un program de reabilitare cognitivă desfășurat pe parcursul a zece săptămâni a ajutat pacienții cu „ceață cerebrală” asociată Long COVID să își îmbunătățească semnificativ funcțiile cognitive și să se apropie mai mult de obiectivele personale și profesionale.
Cercetarea a inclus 78 de persoane din Anglia care aveau simptome de „ceață cerebrală” legate de Long COVID de cel puțin trei luni. Programul a constat în sesiuni individuale de câte o oră, desfășurate timp de zece săptămâni, prin apel video cu un terapeut. La șase luni după încheierea intervenției, 53% dintre pacienții din grupul de reabilitare au înregistrat o îmbunătățire de patru sau mai multe puncte pe o scară de 10 puncte pentru atingerea obiectivelor. În grupul de control, procentul a fost de 15%.
Rezultatul este relevant în contextul în care Long COVID poate afecta până la 1 din 3 persoane infectate cu COVID, iar „ceața cerebrală” se numără printre simptomele frecvente care pot continua luni sau chiar ani. Potrivit Lyla, programul nu a folosit metode experimentale greu de aplicat, ci tehnici consacrate de reabilitare cognitivă, utilizate și în alte afecțiuni. Accentul a fost pus pe organizarea sarcinilor, reducerea senzației de copleșire, susținerea concentrării și găsirea cuvintelor.
Emma Sullivan, participantă la studiu, a descris concret ce i-a fost de ajutor: „Sesiunile din studiu au fost foarte utile, deoarece m-au învățat să împart sarcinile în bucăți mai mici și să nu mă mai simt copleșită, și să vizualizez cuvintele pe care nu le găseam. Mi-am refăcut capacitatea de concentrare, astfel încât acum pot termina singură un puzzle de 1.000 de piese, după ce înainte mă chinuiam cu puzzle-urile de 30 de piese ale nepoatei mele. Acum pot accepta că Long COVID mi-a schimbat viața, pentru că acum o pot gestiona mai bine, prin urmare trăiesc mai bine.”
Martina Vanova, lector în psihologie cognitivă și biologică la Kingston University London din Marea Britanie, cercetător principal, a explicat într-un comunicat de presă cum se manifestă aceste dificultăți: „Oamenilor le-ar putea fi greu să se concentreze sau să-și mențină gândurile, deoarece se luptă cu memoria, atenția și planificarea, adesea agravate de oboseală.”
Un alt element important este că beneficiile nu au fost observate doar imediat după ultima ședință, ci s-au menținut și la șase luni după finalul programului. Dr. Dennis Chan, profesor la University College London Institute of Cognitive Neuroscience, cercetător senior, a rezumat concluzia astfel: „De la pandemia de COVID-19, am încercat să înțelegem mai bine «ceața cerebrală» legată de Long COVID și am explorat modalități de a o aborda. Cu acest studiu am descoperit că un program individualizat de tratament de reabilitare cognitivă îi poate ajuta pe cei afectați să revină la funcții normale.”
Studiul nu oferă detalii despre costuri, acces sau acoperirea prin asigurări medicale și nici nu prezintă un set oficial de exerciții pentru acasă. În schimb, indică limpede ce tip de intervenție a avut efect: ședințe unu la unu, online, adaptate problemelor fiecărei persoane. Aida Suarez-Gonzales, neuropsiholog clinic la University College London, co-autoare a studiului, a declarat: „Am găsit un tratament care oferă un beneficiu clinic semnificativ și susținut pentru persoanele cu simptome cognitive de Long COVID. Deoarece acest program se bazează pe tehnici consacrate de reabilitare cognitivă care au fost utilizate pentru alte afecțiuni, sperăm că poate fi ușor implementat ca opțiune de tratament pentru persoanele care trăiesc în prezent cu Long COVID.”
