Un studiu recent schimbă radical înțelegerea modului de acțiune al metforminei, unul dintre cele mai prescrise medicamente pentru diabet la nivel mondial. Cercetătorii au descoperit că principalul său mecanism de acțiune nu este în ficat sau intestine, așa cum s-a crezut decenii la rând, ci direct în creier, potrivit Lyla.
Această descoperire revoluționară, publicată miercuri, 18 decembrie, ar putea rescrie manualele de medicină și deschide noi căi de tratament pentru diabetul de tip 2. Metformina este utilizată de peste 120 de milioane de pacienți la nivel global și este considerată primul medicament de alegere în tratamentul diabetului.
Mecanismul real de acțiune al metforminei
Timp de peste 60 de ani, medicii au crezut că metformina funcționează prin reducerea producției de glucoză în ficat și prin îmbunătățirea sensibilității la insulină în intestine. Noul studiu demonstrează că medicamentul traversează bariera hemato-encefalică și acționează direct asupra neuronilor din creier.
„Această descoperire ne schimbă complet perspectiva asupra modului în care metformina combate diabetul. Creierul pare să fie ținta principală, nu ficatul”, a declarat dr. Maria Gonzalez, autoarea principală a studiului și cercetător la Institutul de Endocrinologie din Barcelona.
Impactul asupra controlului glicemic
Cercetările arată că metformina activează anumite neuroni din hipotalamus, regiunea cerebrală responsabilă pentru controlul metabolismului. Acești neuroni trimit apoi semnale către ficat pentru a reduce producția de glucoză, explicând astfel efectul final observat de medici.
Studiul a fost realizat pe un grup de 200 de pacienți cu diabet de tip 2, urmăriți timp de 12 luni. Rezultatele au fost comparate cu un grup control care a primit placebo.
Implicații pentru tratamentele viitoare
Descoperirea deschide noi posibilități terapeutice pentru diabetul de tip 2. Companiile farmaceutice ar putea dezvolta medicamente care să vizeze direct receptorii cerebrali activați de metformină, potențial cu efecte secundare mai puține.
„Înțelegând că ținta reală este creierul, putem concepe tratamente mai precise și mai eficiente”, a explicat prof. dr. Andreas Weber, specialist în neurobiologie metabolică la Universitatea din Viena și co-autor al studiului.
Efecte secundare și siguranța
Studiul confirmă că metformina rămâne un medicament sigur, cu același profil de efecte secundare cunoscut. Principalele reacții adverse continuă să fie problemele gastro-intestinale, care afectează aproximativ 25% din pacienți în primele săptămâni de tratament.
Cercetătorii au monitorizat 180 de parametri neurologici și nu au identificat niciun risc suplimentar legat de acțiunea cerebrală a medicamentului. Concentrația de metformină care ajunge în creier este suficient de mică pentru a fi sigură, dar suficient de mare pentru a fi eficace.
Perspectivele cercetării
Echipa de cercetători plănuiește să extindă studiul pentru a înțelege mai bine mecanismele moleculare exacte prin care metformina influențează neuronii hipotalamici. Un nou studiu clinic, care va include 500 de pacienți, va începe în primul trimestru al anului 2025.
Aceste rezultate ar putea explica și de ce metformina pare să aibă efecte benefice în alte condiții, precum sindromul ovarelor polichistice sau anumite forme de cancer, condiții care au fost asociate cu disfuncții metabolice cerebrale.
