Grecia adoptă o lege controversată: 13 ore de muncă zilnic

Este oficial. Grecia a adoptat o nouă lege a muncii care permite extinderea zilei de lucru până la 13 ore. Decizia guvernului a generat proteste naționale și critici puternice din partea sindicatelor și partidelor de opoziție, conform unui raport recent al BBC. Această lege, promovată de guvernul de centru-dreapta condus de partidul Noua Democrație, a fost aprobată joi în Parlament, în ciuda grevelor și a discuțiilor aprinse.

O lege care divizează societatea elenă

Noua reglementare a stârnit controverse, executivul susținând că aceasta va moderniza piața muncii și va oferi mai multă flexibilitate angajaților. Opoziția, însă, o cataloghează drept o „monstruozitate legislativă”, acuzând guvernul că subminează drepturile lucrătorilor.

Conform noilor prevederi, săptămâna standard de lucru rămâne de 40 de ore, iar orele suplimentare sunt limitate la 150 pe an. Totuși, angajații pot lucra până la 13 ore pe zi, în anumite condiții, și acest lucru este permis pentru maximum 37 de zile pe an. Guvernul insistă că măsura este opțională și se aplică doar sectorului privat.

Proteste și reacții sindicale

Proiectul legislativ a generat nu doar dezbateri aprinse în Parlament, ci și două greve generale care au paralizat transportul public și o parte din serviciile de stat. Sindicatul funcționarilor publici ADEDY a acuzat guvernul că „distruge viața de familie și legalizează supra-exploatarea”, considerând că, în esență, se pune capăt zilei de muncă de opt ore.

Ministrul Muncii, Niki Kerameus, a apărat legea, afirmând că aceasta este în conformitate cu realitățile economiei moderne. Potrivit ei, noile reglementări vor alinia Grecia la standardele europene privind flexibilitatea timpului de muncă, permițând o medie de 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare, într-un interval de 12 luni.

Guvernul a asigurat că angajații vor beneficia de protecții, având dreptul de a refuza orele suplimentare fără a risca concedierea. De asemenea, plata pentru munca în afara programului va fi majorată cu 40%. Oficialii conving că această lege le oferă lucrătorilor șansa de a munci mai mult pentru același angajator, eliminând necesitatea de a căuta locuri de muncă part-time.

Însă, partidele de opoziție avertizează că măsura „împinge Grecia înapoi într-un ev mediu al muncii”, amintind că angajații greci lucrează deja printre cele mai multe ore din Uniunea Europeană, dar primesc salarii semnificativ mai mici.

Context economic și date europene

Această lege vine într-un moment delicat pentru Grecia, care încearcă să își consolideze redresarea economică după criza datoriilor. În 2024, țara a introdus o săptămână de lucru de șase zile pentru anumite industrii. Potrivit Eurostat, grecii au cele mai lungi săptămâni de lucru din Uniunea Europeană (39,8 ore), urmați de bulgari, polonezi și români. În contrast, în Țările de Jos, angajații muncesc în medie 32,1 ore pe săptămână.

Începând cu ianuarie 2025, salariul minim în Grecia va fi de 968 de euro pe lună, unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană. De asemenea, rata șomajului, deși a scăzut comparativ cu perioada crizei, se situează la 8,1%, în timp ce media Uniunii Europene este de 5,9%.

Deși economia elenă a început să se stabilizeze după criza din 2018, salariile reduse și costurile ridicate ale vieții continuă să mențină tensiunea socială. Noua lege a muncii amplifică această diviziune între guvern și cetățeni.

Puncte de vedere ale cetățenilor

În fața acestei legi, cetățenii greci au reacționat mixt. Unii dintre aceștia susțin că flexibilitatea în muncă este crucială pentru îmbunătățirea calității vieții, în timp ce alții consideră că, în practică, extinderea timpului de muncă va submina echilibrul între viața profesională și viața personală.

„Este o măsură care ne va afecta pe toți”, spune Maria, o lucrătoare în domeniul serviciilor. „Îmi place să-mi dedic timp familiei, iar acum va trebui să mă gândesc la o muncă suplimentară, iar asta înseamnă sacrificii.”

În contrast, Alex, un antreprenor, apreciază legea: „Aceasta ne va ajuta pe noi, angajatorii. Avem nevoie de flexibilitate pentru a ne adapta la cererea pieței.”

Impactul pe termen lung al legii

Impactul pe termen lung al acestei legi rămâne de văzut. Criticii susțin că proaspetele reglementări ar putea conduce la o exploatare crescută a angajaților, în timp ce susținătorii ecoul că flexibilitatea va crea oportunități noi pe piața muncii.

Piața muncii din Grecia a fost întotdeauna un subiect sensibil, date fiind crizele economice anterioare. De aceea, orice modificare legislativă care impactează timpul de lucru sau condițiile muncii este atent monitorizată de către sindicate și activiștii pentru drepturile lucrătorilor.

Ce urmează?

În urma protestelor, guvernul a promis că va evalua efectele noii legi și va lua în considerare sugestiile sindicatelor și ale societății civile. Oricum, pentru moment, reglementarea va rămâne în vigoare. Cu toate acestea, se așteaptă noi acțiuni de protest și mobilizări, pe măsură ce angajații își fac auzită vocea în apărarea drepturilor lor.

Pe lângă protestele publice, partidele de opoziție au anunțat deja că vor lansa o campanie electorală pe tema acestei legi, făcându-o un punct central în discursurile lor viitoare. Ele subliniază că măsurile guvernului sunt în contradicție cu promisiunile de stabilitate și bunăstare pe care le-au făcut cetățenilor.

Finalitatea legii și reacțiile internaționale

Apelează la privirea internațională. Organizații internaționale, precum Uniunea Europeană și Organizația Internațională a Muncii, urmărind această situație cu atenție, având în vedere angajamentele de protejare a drepturilor lucrătorilor. În trecut, au existat critici referitoare la măsurile cu impact asupra muncii în Grecia, iar această reformă promite să devenă un subiect de dezbatere internațional.

Sigur, în urma acestei decizii, se va analiza modul în care legea va influența relația dintre angajatori și angajați și dacă aceasta va stimula realmente economia sau va conduce la o exacerbată tensiune socială.

Este timpul pentru Grecia să decidă ce abordare va adopta în privința muncii, în contextul unei economii aflate în continuă schimbare și a unor societăți tot mai exigente în ceea ce privește drepturile și condițiile de muncă.