România a pierdut definitiv 200 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Motivul pare desprins dintr-un manual de „așa nu”: declarații politice contradictorii care au anulat munca tehnică a experților și au lăsat oficialii de la Bruxelles complet perplecși. Fostul secretar general al Guvernului a dezvăluit culisele unui eșec uriaș.
Anunț triumfalist, eșec răsunător
Totul a ieșit la iveală după un mesaj publicat de ministrul Dragoș Pîslaru. Acesta s-a lăudat pe rețelele sociale cu decizia finală pe cererea de plată numărul 3 din PNRR, anunțând recuperarea a 132 de milioane de euro. La prima vedere, o veste bună. Numai că realitatea cifrelor este cu totul alta.
Radu Oprea, fostul secretar general al Guvernului, a reacționat imediat și a explicat matematica simplă din spatele acestui anunț. Jalonul AMEPIP, cel aflat în discuție, avea o valoare totală de 330 de milioane de euro. Diferența până la suma încasată reprezintă o gaură uriașă de 200 de milioane de euro, bani pe care statul român nu îi va mai încasa niciodată.
Glonțul tras în picior de premier
Dar cum s-a ajuns aici? Dezastrul de la Bruxelles a fost amplificat, în mod incredibil, chiar de declarațiile publice ale premierului Ilie Bolojan. Șeful Guvernului a afirmat răspicat la televizor că AMEPIP (Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice) este o agenție nefuncțională.
Această declarație a ajuns imediat pe masa oficialilor europeni. Problema e că aceștia aveau deja rapoartele oficiale trimise de statul român, documente care atestau exact contrariul. Reacția unui înalt reprezentant al Comisiei Europene, reprodusă de Radu Oprea, a fost una de stupoare: „Nu înțeleg de ce vă trageți singuri un glonț în picior, ne-ați trimis numeroase dovezi că AMEPIP este operațional, iar apoi vin aceste declarații de la cel mai înalt nivel care spun că nu este. Noi pe cine să credem?”
O declarație care a costat enorm.
Experții, dați la o parte din negocieri
Și totuși, lucrurile stăteau diferit la nivel tehnic. Radu Oprea a explicat că procedura de selecție pentru conducerea AMEPIP s-a desfășurat legal și transparent în timpul mandatului său, ba chiar Comisia Europeană apreciase abordarea și considera prima parte a jalonului ca fiind îndeplinită. Odată cu instalarea noului guvern, însă, strategia s-a schimbat radical.
Delegația trimisă la Bruxelles pentru negocieri a fost formată din vicepremierul Oana Gheorghiu, ministrul Dragoș Pîslaru și președinta AMEPIP, Anișoara Ulcelușe. Potrivit informațiilor, cum arată o investigație a Jurnalulnational, aceștia nu au cerut niciun mandat de la experții SGG. oamenii care gestionaseră tehnic dosarul până la acel moment au fost dați la o parte, iar rezultatele s-au văzut imediat.
Cine plătește, de fapt, nota de plată?
Iar pierderea celor 200 de milioane de euro nu este doar o cifră într-un raport. Banii europeni ratați dintr-o eroare de comunicare politică înseamnă fonduri pe care statul trebuie acum să le împrumute la dobânzi mari de pe piețele externe. V-ați gândit vreodată cine acoperă aceste găuri?
Nota de plată ajunge, ca de obicei, la cetățean. Găurile din buget provocate de jaloanele ratate din PNRR cresc deficitul, ceea ce atrage automat riscul unor noi taxe, impozite mărite pentru angajați și o inflație care scumpește alimentele de bază. Aceste stângăcii politice au costat România 200 de milioane de euro, bani care vor fi acoperiți, cel mai probabil, tot din buzunarele românilor.
