Sute de români au cerut la începutul anului 2026 să își schimbe numele sau prenumele pe cale administrativă. Procedura este însă departe de a fi un simplu moft, implicând un traseu birocratic strict și costuri deloc de neglijat. Solicitanții trebuie să demonstreze cu acte că vechiul nume le aduce prejudicii, nu că pur și simplu nu le mai place.
De ce poți cere schimbarea numelui
Legislația din România nu permite modificarea datelor de stare civilă din simplă fantezie. Ordonanța Guvernului 41/2003 impune motive temeinice, iar ofițerul de stare civilă analizează fiecare cerere în parte. Dosarele bazate pe preferințe subiective sunt respinse din start.
Cea mai frecventă situație acceptată este cea a persoanelor care poartă nume ridicole, indecente sau care provoacă confuzii majore. Un nume extrem de greu de pronunțat sau de scris justifică, si demararea procedurii. Statul recunoaște dreptul la o identitate care să nu atragă discriminare.
Un alt motiv solid apare când solicitantul folosește deja în mod curent un alt nume. Hai sa vedem, cum vine asta? E simplu: cunoscuții te identifică altfel, familia îți spune altfel decât scrie în buletin, iar tu poți dovedi asta cu diplome școlare, adeverințe de la muncă sau corespondență oficială. Legea acoperă și traducerea unui nume străin, situațiile de adopție sau cazurile în care prenumele specific unui sex a fost înregistrat greșit la naștere.
Ce acte trebuie să conțină dosarul
Construirea dosarului necesită timp și atenție. „Lipsa unui singur document atrage respingerea cererii la ghișeu”, avertizează ofițerii de stare civilă. Totul începe cu o cerere tip motivată, însoțită de actul de identitate în original și copie. Piesele centrale sunt certificatele de stare civilă (naștere, căsătorie, nașterea copiilor minori), depuse în copii legalizate sau certificate la ghișeu.
Un element distinctiv al acestei proceduri, după cum notează Jurnalulnational, este dovada transparenței, care se face cu un exemplar din Monitorul Oficial unde a fost publicat extrasul din cerere. Fără acest ziar, dosarul nu este acceptat.
Iar pentru verificarea integrității, sunt obligatorii două documente: cazierul judiciar și cel fiscal, ambele în termen de valabilitate. Cazierul judiciar atestă că persoana nu se sustrage urmăririi penale. Si statul previne astfel situațiile în care infractorii încearcă să își șteargă urmele printr-o nouă identitate. Cazierul fiscal, obținut de la ANAF, confirmă că solicitantul nu are datorii la stat. Dacă ANAF raportează debite, procedura se blochează pe loc.
Pasul obligatoriu. Anunțul în Monitorul Oficial
Schimbarea identității nu se face în secret. Orice cetățean major trebuie să publice intenția în Monitorul Oficial, o etapă menită să prevină fraudele și să protejeze creditorii. Anunțul are o structură rigidă și conține numele actual, datele de naștere, domiciliul și noul nume dorit.
După publicare, urmează un termen de așteptare legal de 30 de zile. În această perioadă, orice persoană fizică sau juridică interesată poate depune în scris o opoziție la primăria de domiciliu a solicitantului.
Fără ziar, nu există dosar.
Dacă nimeni nu contestă cererea, solicitantul cumpără exemplarul tipărit, care devine probă oficială în dosarul ce va fi depus la starea civilă.
Cât costă și cât durează totul
V-ați gândit vreodată la bugetul necesar? Modificarea datelor de identitate implică mai multe cheltuieli. Costul publicării anunțului în Monitorul Oficial pornește de la 50 de lei. Obținerea cazierelor este gratuită în 2026, dar legalizarea certificatelor la notar costă aproximativ 30 de lei pe pagină. La final, se adaugă taxele locale pentru eliberarea noilor certificate, cuprinse între 50 și 100 de lei. Per total, bugetul ajunge rar să depășească 300 de lei.
Întregul proces administrativ durează în general între 60 și 90 de zile (un interval care include publicarea și analiza dosarului de către autorități). Dar birocrația este lentă, iar decizia finală aparține primarului, după avizul serviciului județean de evidență a persoanelor.
Ce faci după ce primarul a semnat
Aprobarea primarului marchează începutul unui alt maraton instituțional. Dispoziția anulează automat valabilitatea vechiului buletin, iar solicitarea unei noi cărți de identitate în termen de 15 zile devine prioritatea zero. Depășirea acestui termen atrage amenzi contravenționale.
Urmează preschimbarea permisului de conducere, a pașaportului (taxa pentru cel electronic fiind de 258 de lei) și a cardului de sănătate. Efortul se mută apoi în sectorul privat. Este obligatorie notificarea băncilor, a angajatorului și a ANAF. Fără actualizarea datelor, conturile bancare pot fi restricționate, iar salariul blocat. „Ignorarea acestor pași generează blocaje administrative grave pe termen lung”, explică un consultant juridic.
