Mulți evită cartofii, pastele sau orezul din teama de a nu acumula kilograme în plus. Mihaela Bilic, medic nutriționist, atrage însă atenția asupra unui detaliu simplu de preparare care poate schimba modul în care aceste alimente acționează în organism. Potrivit explicației sale, atunci când sunt fierte și apoi lăsate să se răcească, ele capătă proprietăți diferite față de varianta consumată caldă.
Explicația are legătură cu amidonul rezistent. Acesta se găsește în banane verzi și apare și în cartofi, orez sau paste după fierbere și răcire. Prin acest proces, amidonul se recristalizează, devine rezistent la digestie și are efect prebiotic. Concret, alimentele consumate reci îngrașă mai puțin decât cele consumate calde.
Mihaela Bilic a arătat că unele preparate obișnuite au tocmai această caracteristică. „Ce au în comun salata orientală, orezul de la sushi și salata de paste? Amidon rezistent, adică o formă de carbohidrat cu care se hrănesc bacteriile benefice din intestin. Amidon rezistent găsim în bananele verzi și în cartofi, paste făinoase sau orez, care după ce au fost fierte sunt lăsate să se răcească”. Astfel, feluri de mâncare familiare pot aduce nu doar sațietate, ci și un sprijin pentru bacteriile benefice din intestin.
După cum arată și informațiile citate de Revistaioana, avantajul nu ține doar de digestie, ci și de aportul caloric. Mihaela Bilic explică limpede mecanismul: „Prin răcire, amidonul se recristalizează și se transformă într-o substanță rezistentă la digestie. Deci, salata orientală și orezul de la sushi îngrașă mai puțin și au efect prebiotic”. Ideea de bază este că nu toți carbohidrații se comportă la fel, iar felul în care sunt gătiți poate conta semnificativ.
Medicul nutriționist a explicat și ce înseamnă prebioticele și din ce alte alimente pot proveni. „Ce înseamnă prebiotice? Sunt glucide cu lanț scurt cunoscute sub numele de fibre alimentare, o categorie de carbohidrați pe care nu îi putem digera, dar care hrănesc bacteriile benefice din intestin. Microbiota se hrănește cu liliacee și asteracee. Prazul și sparanghelul sunt liliacee, iar andivele și anghinarea sunt asteracee. Și alcoolii de zahăr de tipul xylitol, din guma de mestecat, au efect prebiotic”.
În plus, Mihaela Bilic subliniază că tocmai fibrele și carbohidrații, adesea eliminați primii din diete, sunt importanți pentru flora intestinală. „Alimente pe care nu le putem digera, dar ajung în colon unde sunt fermentate și descompuse de flora microbiană. Bacteriile benefice din intestin ‘se hrănesc’ cu fibre și carbohidrați, adică fix ce evităm noi în dietă de frică să nu ne îngrășăm! Nu toate fibrele au efect prebiotic și nu toți carbohidrații îngrașă! Aflați ce să mâncați ca să fie bine și pentru siluetă și pentru microbiotă!”
Informațiile prezentate nu precizează cantități recomandate, timpul exact de răcire sau eventuale efecte secundare. Ceea ce este explicat clar este mecanismul: prin răcire, amidonul devine rezistent la digestie, are efect prebiotic, iar cartofii, orezul și pastele îngrașă mai puțin decât atunci când sunt consumate calde.
