Investițiile în inteligența artificială și creșterile bursiere ale companiilor din domeniu au ajuns să susțină economii întregi, ceea ce le-ar expune unei lovituri comune dacă finanțarea s-ar restrânge. Este avertismentul lui Ruchir Sharma, președintele Rockefeller International și fondatorul Breakout Capital, care consideră că succesul tehnologiei poate merge în paralel cu pierderi pentru numeroase firme și investitorii lor.
În analiza publicată marți, 13 octombrie 2026, în Foreign Affairs, Sharma susține că avântul inteligenței artificiale (AI) are caracteristicile unei bule speculative: prețurile activelor cresc până când profiturile pe care le-ar putea produce tehnologia nu le mai justifică. El descrie un risc de prăbușire cu efecte internaționale, nu un colaps deja produs.
Utilitatea tehnologiei nu garantează recuperarea investițiilor
O tehnologie poate deveni indispensabilă fără ca majoritatea companiilor care o construiesc să câștige din ea. Sharma invocă cercetările economistului William Nordhaus, potrivit cărora doar 2% din valoarea creată de inovații precum căile ferate, aviația și internetul a revenit firmelor care au construit rețelele. Restul beneficiilor a ajuns la consumatorii și afacerile care le-au folosit.
La apogeul internetului existau aproximativ 50.000 de startupuri. Cele mai multe au dispărut după spargerea bulei, cu pierderi pentru investitori; aproximativ zece supraviețuiesc astăzi ca giganți tehnologici. În domeniul AI sunt acum 70.000 de startupuri, în Statele Unite și în alte țări.
Despre perspectiva acestei selecții între firme, strategul în tehnologie Jeff McMillan spune, citat de Sharma: „Viitorul masacru al companiilor AI și viitoarea creștere a economiei AI sunt același eveniment.”
Adopția rapidă explică entuziasmul. La mai puțin de patru ani de la lansarea ChatGPT, aproximativ 30% dintre americani folosesc AI, de cinci ori ponderea celor care utilizau smartphone-uri, internetul sau electricitatea în etape comparabile de dezvoltare. Veniturile companiilor AI sunt de trei ori mai mari decât cele obținute în primii ani de alte tehnologii digitale, inclusiv internetul, serviciile cloud și primele aplicații mobile.
Sharma subliniază avantajul distribuției: AI comercială a ajuns pe ecranele computerelor și smartphone-urilor la care majoritatea oamenilor aveau deja acces. Motoarele cu aburi și electricitatea au avut nevoie de decenii de construcție a căilor ferate, șoselelor și rețelelor electrice pentru a-și atinge potențialul. Computerele folosite de firme au apărut în anii 1950, dar efectul economic vizibil a venit abia după conectarea lor prin internet, în anii 1990.
Guvernele, investitorii și liderii de afaceri speră acum ca AI să ajute la gestionarea datoriilor publice și a costurilor îmbătrânirii populației. Chiar și unii investitori cunoscuți pentru pariurile împotriva opiniei dominante mizează pe beneficii mai mari și mai rapide decât în revoluțiile tehnologice anterioare, observă autorul.
Același pariu leagă bursele de fabrici, mine și energie
ChatGPT a ajuns la consumatori în noiembrie 2022, iar DeepSeek a debutat în China aproximativ un an mai târziu. De atunci, cursa pentru supremație a devenit un motor economic pentru ambele țări, prin mecanisme diferite.
În Statele Unite, Sharma leagă creșterea în principal de sutele de miliarde de dolari investite de marile companii tehnologice în AI și de consumul stimulat de câștigurile bursiere. Primele zece acțiuni din indicele S&P 500 aparțin unor companii importante în AI și reprezintă împreună aproape 40% din indice, respectiv aproximativ jumătate din randamentul său din 2026.
În China, exporturile nete, în principal de bunuri legate de AI, asigură acum o treime din creșterea economică, după declinul din deceniul precedent. Economia internă este frânată de datorii problematice și de reducerea forței de muncă. Beijingul sprijină și exportul modelelor AI chinezești, care atrag utilizatori prin prețuri mai mici și performanțe apropiate de cele ale modelelor americane de vârf.
Comenzile marilor dezvoltatori se transmit pe întregul lanț de furnizori. Sharma descrie următoarea distribuție a câștigurilor și investițiilor:
- În Coreea de Sud, valoarea totală a pieței bursiere a crescut de la 1,5 trilioane de dolari la începutul lui 2025 la peste 5 trilioane în vara lui 2026. Investitorii individuali au obținut în 18 luni câștiguri bursiere mai mari decât acumulaseră anterior într-o viață.
- În Taiwan, exporturile de cipuri au împins creșterea economică reală spre valori de două cifre în unele trimestre recente. TSMC, precum SK Hynix și Samsung în Coreea de Sud, are o pondere în indicii locali chiar mai mare decât cea a marilor firme tehnologice americane în indicele american.
- În Japonia, firmele de echipamente, materiale, roboți și semiconductori pentru AI au atras investitori. Acțiunile Kioxia, pionier al cipurilor de memorie devenit furnizor important pentru companii americane, au depășit de 45 de ori nivelul de cu un an înainte. Compania a devenit pentru scurt timp cea mai valoroasă de pe bursa japoneză.
- În Israel, tehnologia avansată generează până la jumătate din creșterea economică, inclusiv datorită expertizei în rețelele rapide necesare antrenării AI.
- În Singapore și Malaysia, giganți americani și chinezi investesc miliarde de dolari în centre de date. În Mexic, investițiile în producția de servere susțin exporturile de echipamente pentru AI.
- În Vietnam, cel puțin șase companii tehnologice au lansat proiecte AI, inclusiv un centru important de cercetare și dezvoltare și facilități pentru pregătirea specialiștilor.
- Producătorii de materii prime mizează pe ani de cerere pentru cablarea centrelor de date și stocarea energiei: nichel din Indonezia, litiu din Australia și cupru din Chile, Peru și Republica Democratică Congo.
Statele Unite și China sunt în fruntea acestei curse pentru AI. Dar infrastructura necesară modelelor AI atrage și economii care furnizează terenuri, energie sau componente.
Amazon, Google, Meta și Microsoft au reprezentat jumătate din toate acordurile pentru energie curată semnate în lume în 2025. Acești mari furnizori de servicii cloud, numiți și hyperscaleri, caută energie pentru infrastructura de calcul pe care o extind.
În afara acestui circuit, atragerea investițiilor și a creditului devine mai dificilă, argumentează Sharma. O mare parte a Europei rămâne în afara lui. India și Filipine sunt afectate suplimentar de vulnerabilitatea serviciilor administrative externalizate, activități pe care AI le-ar putea înlocui.
Diferența se vede și în construcțiile americane: cheltuielile private pentru centre de date sunt cu aproximativ 50% mai mari decât cu un an în urmă, în timp ce cheltuielile pentru toate celelalte proiecte sunt cu 5% mai mici. În perioada internetului, banii se răspândeau și către alte industrii; acum, susține autorul, concentrarea pe AI este mult mai pronunțată.
În evaluarea sa, acest impuls a protejat economia mondială de șocurile geopolitice din ultimii doi ani, inclusiv tarifele președintelui american Donald Trump și războiul SUA și Israelului împotriva Iranului. Exporturile tehnologice ale Mexicului și Thailandei cresc suficient de repede pentru a compensa cererea internă slabă.
Sharma identifică patru dezechilibre care se alimentează reciproc
Argumentul autorului se bazează pe patru caracteristici ale bulelor speculative:
- Supraevaluare: prețurile activelor depășesc ceea ce ar putea justifica profiturile viitoare.
- Deținere prea răspândită: investitori individuali și profesioniști ajung să concentreze bani în aceleași active.
- Suprainvestire: companiile construiesc mai mult decât pot exploata rentabil.
- Îndatorare excesivă: firmele și investitorii împrumută bani pentru a finanța extinderea și achizițiile bursiere.
Succesiunea descrisă de Sharma începe cu investiții în tehnologie, continuă cu intrarea profesioniștilor și apoi a amatorilor pe piață și ajunge la împrumuturi tot mai mari pentru construcții și acțiuni. Spre vârf, scumpirile se accelerează, dar devin și mai volatile.
Autorul amintește că un studiu din 2018 a identificat bule bursiere majore în jurul tuturor inovațiilor considerate cele mai revoluționare din ultimele două secole. Tiparul mai larg al speculației, de la lalele la locuințe, apare cel puțin din anii 1600.
Viteza răspândirii informației poate amplifica fenomenul. Telegraful transatlantic a transmis rapid febra acțiunilor feroviare între Europa și Statele Unite în anii 1870; radioul a promovat electricitatea și aparatele electrice în anii 1920. Astăzi, entuziasmul pentru AI circulă prin smartphone-uri și rețele sociale, produse care nu existau la spargerea bulei internetului din 2000.
Profiturile solide nu exclud prețurile exagerate
În marile bule din ultima jumătate de secol, prețurile au crescut de regulă de zece ori, după ajustarea la inflație, într-un interval de 15 ani. Acțiunile tehnologice americane au depășit acest prag în 2025, scrie Sharma.
Susținătorii actualelor evaluări invocă profiturile marilor companii, în contrast cu startupurile fără câștiguri din epoca internetului. Autorul răspunde că firme precum Pets.com erau jucători minori. Giganții de atunci, Qualcomm, Oracle și Cisco, aveau profituri comparabile cu cele ale Amazon, Google și Microsoft de astăzi.
Ritmul anual de creștere a profiturilor sectorului tehnologic era de 22% în a doua jumătate a anilor 1990, la fel ca în deceniul actual. În interpretarea sa, câștigurile puternice pot coexista cu o bulă; uneori, profiturile însele sunt umflate, fenomen vizibil și în avântul locuințelor și materiilor prime de la începutul anilor 2000.
Un mecanism actual este finanțarea circulară. Un mare furnizor cloud investește într-un laborator AI, iar laboratorul folosește o parte din bani pentru a cumpăra serviciile investitorului. Sumele se întorc astfel la finanțator sub formă de venituri.
Mai există și reevaluarea participațiilor deținute în laboratoare. Creșterea valorii acestora este înregistrată la categoria alte venituri, care a reprezentat un sfert din creșterea profiturilor marilor furnizori cloud în 2026, potrivit lui Sharma.
OpenAI și Anthropic sunt două nume importante care pregătesc listarea la bursă. Autorul afirmă că ambele cer abonaților mai puțin decât costă antrenarea și funcționarea modelelor. Cu toate acestea, analiștii au estimat valoarea fiecăreia la mult peste un trilion de dolari, pe baza creșterii veniturilor, deși nu înregistrează profit.
Sharma susține că laboratoarele AI se numără printre firmele americane care au rămas private mult timp pentru a evita examinarea publică a câștigurilor. Companiile care se pregătesc acum de listare sunt, în aprecierea sa, mult mai puțin profitabile decât predecesoarele din anii 1990.
Expunerea bursieră ajunge în averea gospodăriilor
Statele Unite sunt singura țară în care familiile dețin mai multă avere în acțiuni decât în locuințe, notează autorul. Gospodăria americană tipică are peste 30% din avere în acțiuni, peste precedentul vârf, de 27%, din 2000.
O parte importantă a banilor se află în fonduri pasive, care urmăresc un indice în loc să selecteze individual companiile. Când indicele urmărit este S&P 500, concentrarea acestuia în AI se transmite portofoliilor gospodăriilor.
Nici administratorii profesioniști nu se îndepărtează mult de aceste alegeri. Aproape o treime dintre acțiunile deținute de investitorii amatori se regăsesc și în portofoliile fondurilor speculative și ale altor investitori profesioniști agresivi, o pondere record.
Numărul acțiunilor tranzacționate zilnic în Statele Unite a crescut cu 50% în ultimii cinci ani, până la aproximativ 18 miliarde. Investitorii individuali au devenit mai activi decât profesioniștii. În 2026, tranzacționarea din zilele de scădere a depășit de peste trei ori media tuturor zilelor, pe fondul cumpărărilor făcute după ieftiniri.
Deținerile străinilor în acțiuni americane au urcat de la mai puțin de 2 trilioane de dolari după spargerea bulei internetului la peste 20 de trilioane. Cea mai mare parte a creșterii s-a produs după lansarea ChatGPT.
În Coreea de Sud, o piață care a anticipat în trecut mișcări bursiere globale, scăderile puternice ale unor acțiuni din industria semiconductorilor au tras indicele în jos în vara lui 2026. Investitorii locali au revenit apoi la cumpărături. Sharma interpretează această alternanță de scăderi și reveniri drept un posibil semn al unei etape târzii a creșterii bursiere.
Infrastructura se extinde mai repede decât productivitatea
Investițiile în tehnologie au crescut de peste patru ori în ultimii trei ani, într-un ritm și la o scară pe care Sharma le consideră fără precedent în dezvoltarea căilor ferate, canalelor sau internetului. Cheltuielile pentru instalații și echipamente tehnologice au ajuns la 6,3% din PIB, față de recordul de 6,0% de la apogeul bulei internetului, și sunt prognozate să continue să urce.
Recuperarea acestor investiții ar putea veni prin productivitate: mai multă producție obținută cu aceeași muncă și aceleași echipamente. Dar indicatorul productivității totale a factorilor, care urmărește eficiența folosirii resurselor, abia crește acum. La o etapă comparabilă a avântului internetului, creșterea lui se accelera puternic.
Aproximativ 40% din cheltuielile marilor furnizori americani de cloud merg către proiecte din străinătate. Investițiile globale cumulate legate de AI sunt prognozate să se dubleze din nou, depășind dublul nivelului actual și ajungând la 6 trilioane de dolari până în 2030.
În iulie 2026, Banca Reglementelor Internaționale, care reunește mari bănci centrale, a avertizat că această cursă riscă să depășească nivelul la care beneficiile investițiilor pentru economie sunt mai mari decât costurile. Dincolo de el, falimentele, creditele neperformante și pierderile de locuri de muncă ar putea anula câștigurile expansiunii.
Datoriile fac extinderea dependentă de bani accesibili
Cu câțiva ani în urmă, cei mai mari cinci furnizori cloud generau excedente consistente de numerar. Astăzi, numai Microsoft mai face acest lucru, potrivit lui Sharma. Patru dintre ei și-au majorat datoria netă și emit obligațiuni pentru a finanța construcțiile pe măsură ce numerarul disponibil se reduce.
În iulie 2026, companiile tehnologice americane raportau o datorie netă de 250 de miliarde de dolari. Contractele complexe de închiriere și alte acorduri care nu apar în bilanțuri ar putea adăuga aproximativ 3 trilioane de dolari la împrumuturi în următorul deceniu.
Sharma consideră că sectorul beneficiază și de sprijin public indirect. La sfârșitul anilor 1990, politica monetară americană era mai restrictivă, iar guvernul înregistra excedent bugetar. Banii pentru expansiunea internetului veneau aproape exclusiv din sectorul privat.
După criza financiară globală din 2008, politica monetară americană a fost relaxată puternic și a rămas astfel inclusiv după revenirea economiei. Autorul apreciază că dobânda de bază este acum cu un punct procentual sub nivelul indicat de regulile academice uzuale pentru o economie cu șomaj scăzut și creștere solidă. Inflația depășește ținta de 2% de peste cinci ani.
Deficitul bugetar american s-a dublat în ultimul deceniu, la peste 6% din PIB. Folosind ecuația Kalecki Levy, care urmărește legătura dintre fluxurile de bani publici și profiturile firmelor, Sharma afirmă că deficitul explică mai mult de jumătate din profiturile companiilor americane în acest deceniu, de două ori nivelul din epoca internetului.
În interpretarea sa, aceste transferuri de bani împrumutați către gospodării și firme fac profiturile AI să pară mai robuste. Dacă ele nu sunt sustenabile, capacitatea industriei de a gestiona o datorie în creștere ar fi, la rândul ei, vulnerabilă.
Restrângerea creditului ar putea declanșa scăderile
Sharma pune accentul pe finanțare, nu doar pe rezultatele companiilor. Acțiunile pot începe să scadă cu luni înaintea profiturilor, iar o bulă poate continua să crească în timp ce firmele raportează câștiguri solide.
Mecanismul urmărit este reducerea lichidității: dobânzile mai mari, reglementările mai stricte sau reticența creditorilor fac banii mai greu de împrumutat. Firmele și investitorii rămân atunci cu mai puține resurse pentru proiecte și achiziții.
În ultimul secol, majorări ale dobânzilor băncilor centrale au precedat spargerea fiecărei bule importante, afirmă autorul. Acum, însă, guvernele poartă cea mai mare povară a datoriilor în creștere, ceea ce sporește importanța investitorilor în obligațiuni.
Dacă aceștia vând masiv datoria statelor pe care le consideră prea cheltuitoare, pot împinge dobânzile pe termen lung în sus. Sharma observă episoade recente de acest fel în Statele Unite, Europa și Japonia. O revenire puternică a vânzărilor ar îngreuna finanțarea extinderii AI prin noi împrumuturi și ar putea declanșa scăderi bursiere.
În scenariul descris, dificultățile apar mai întâi pe piețele datoriilor și se transmit apoi celorlalte piețe. Autorul vede în oscilațiile acțiunilor semiconductorilor din vara lui 2026 semne timpurii de fragilitate. Bank of America a avertizat într-o notă de cercetare că instabilitatea asemănătoare unei bule se extinde la nivel mondial.
Lansarea ChatGPT și încheierea înăspririi monetare au relansat creșterea. Despre relația dintre amploarea celor două faze, Banca Reglementelor Internaționale formulează avertismentul citat de Sharma: „Cu cât expansiunea este mai mare, cu atât prăbușirea finală este mai mare.”
Un recul bursier s-ar transmite consumului și locurilor de muncă
Dimensiunea piețelor financiare amplifică potențialele pierderi. În 1980, valoarea lor era aproximativ egală cu PIB-ul mondial; în 2000 era de aproape trei ori mai mare, iar astăzi este de cinci ori mai mare, potrivit cifrelor folosite de autor.
O scădere de 25% a indicelui S&P 500, aproximativ jumătate din declinurile din 2001 sau 2008, ar produce acum pierderi la fel de mari pentru gospodăriile americane. În timpul creșterii, familiile care văd aprecierea investițiilor se simt mai bogate și cheltuiesc mai mult. Inversarea acestui efect ar lovi consumul.
Într-o corecție, creditorii ar reduce finanțarea, firmele ar tăia costuri sau s-ar închide, falimentele s-ar înmulți, iar proiectele de construcții ar fi suspendate. Angajații concediați ar concura pentru posturi în alte sectoare, punând presiune pe salarii. Unele economii ar încetini, iar altele ar putea intra în recesiune.
Economiile care au câștigat cel mai mult din investiții și din aprecierea burselor ar fi primele expuse. Potrivit lui Sharma, șocul s-ar propaga din Statele Unite către Japonia, Coreea de Sud și Taiwan, apoi către furnizorii mai mici, producătorii de materii prime și cei de energie.
Posibilitățile guvernelor de a interveni sunt limitate de datorii. Datoria globală totală a depășit 350 de trilioane de dolari, de peste trei ori dimensiunea economiei mondiale, după cea mai rapidă creștere anuală de la pandemia de COVID-19. Împrumuturile guvernamentale au fost principalul motor.
Un eventual ajutor pentru firmele AI ar putea întâmpina și opoziție politică. Majoritatea americanilor spun că sunt mai degrabă îngrijorați decât entuziasmați de tehnologie, iar șapte din zece se așteaptă ca aceasta să reducă numărul locurilor de muncă pentru oameni. Opoziția comunităților a blocat sau întârziat proiecte americane de centre de date în valoare de aproximativ 130 de miliarde de dolari numai în primul trimestru din 2026.
AI combină inovația cu riscurile finanțării prin datorie
Sharma compară două precedente. Bula imobiliară din anii 2000 a fost alimentată în principal prin credit și a lăsat creditorii și debitorii supraîndatorați să-și rezolve problemele ani la rând, în recesiunea din 2008-2009. În evaluarea sa, prăbușirea nu a lăsat în urmă inovații sau industrii noi.
Expansiunea internetului fusese finanțată în principal prin capital, nu prin datorie. După prăbușirea bursieră din 2001, îndatorarea mai mică a contribuit la o recesiune scurtă și moderată, iar infrastructura internetului a rămas utilizabilă.
AI le combină: este o tehnologie inovatoare finanțată prin fluxuri mari atât de capital, cât și de împrumuturi. Sharma consideră că această combinație, alături de datoriile guvernelor, complică gestionarea unei eventuale crize.
Firmele care ar supraviețui ar putea continua dezvoltarea tehnologiei, asemenea celor rămase după consolidările din industria internetului, căilor ferate, canalelor, automobilelor și televiziunii. Beneficiile de productivitate pot apărea însă mult după comercializarea unei invenții.
Automobilele au înlocuit trăsurile pe străzile New Yorkului în anii 1910, dar impactul lor maxim asupra productivității a venit după construcția rețelei naționale de autostrăzi în anii 1950. Între timp, criza din 1929 eliminase sute de constructori, lăsând în picioare Chrysler, Ford și General Motors.
Internetul a adus o accelerare a productivității la sfârșitul anilor 1990, dar aceasta s-a estompat. Sharma atribuie evoluția unor forțe mai ample, inclusiv extinderii reglementării și intervențiilor guvernamentale de salvare tot mai generoase, obstacole pe care le vede și în fața AI.
Prognozele citate pentru contribuția AI la creșterea anuală a productivității variază de la 0,1 la aproape 2,0 puncte procentuale. La limita superioară, câștigul ar dubla aproximativ ritmul sustenabil de creștere al economiei mondiale.
