După 30 de ani, prieteniile devin mai greu de construit și de păstrat, iar cercul social începe să se restrângă. După 40 de ani, această reducere este și mai vizibilă. Cel mai amplu cerc social apare la 25 de ani, însă mai târziu programul încărcat, schimbarea priorităților și presiunea financiară împing prieteniile mai jos pe lista lucrurilor urgente.
Femeile de 50 de ani intervievate descriu limpede această schimbare. Ele spun că au trei prieteni pe care se pot baza oricând. Diferența față de perioada în care aveau mai mulți oameni în jur nu ține doar de număr, ci și de selecție. La 25 de ani, majoritatea au mai multe persoane aproape. La 50 de ani, rămân puțini, dar aceia sunt cei cu adevărat importanți. În acest context, calitatea relațiilor emoționale ajunge să conteze mai mult decât cantitatea.
Miza este una serioasă, pentru că prieteniile solide au legătură directă cu starea de bine. Ele influențează felul în care este gestionat stresul și reduc sentimentul de singurătate în perioadele dificile. În schimb, atunci când relațiile devin superficiale sau se rup ușor, pot apărea izolarea și senzația că trebuie să duceți totul singură.
Cercetătorii estimează că pentru o prietenie profundă este nevoie de aproximativ două ore pe săptămână, timp de doi ani. Asta înseamnă consecvență, nu doar intenții bune sau gesturi rare. O relație apropiată se construiește din timp petrecut constant, fie că este vorba despre o cafea, o plimbare, un telefon mai lung sau o întâlnire după serviciu. Potrivit Revistaioana, acest lucru devine mai greu după 30 de ani și din cauza factorilor economici, inclusiv inflația, care duce la ieșiri mai rare, vacanțe mai atent calculate și mese în oraș eliminate mai întâi din buget.
Sociologul Dan Petre indică și rolul digitalizării în schimbarea relațiilor dintre oameni. „Primul ar fi digitalizarea și faptul că petrecem foarte mult timp în rețelele sociale. Observăm la generația Z că e mai puțin dispusă să repare lucruri; asta vine și din zona de consumerism. S-a stricat, îl aruncăm, cumpărăm unul nou, acest comportament a contaminat și zona de relații. E mult mai ușor să ne despărțim de cineva printr-un SMS sau mesaj pe WhatsApp decât față în față.”
Un exemplu de prietenie adultă este cel al Alinei Rama (36 de ani) și Emiliei Ormeneanu (24 de ani), care sunt prietene bune de cinci ani și s-au cunoscut la un interviu de angajare. „Ema are un stil de a pune problema cu o delicatețe și o diplomație; eu stau așa și îmi iau notițe. Datorită diferenței de vârstă, suntem în etape diferite ale vieții și de fiecare dată când Ema avea ceva discutam, veneam eu cu altă problemă, mă asculta, venea cu variante de rezolvare.” La rândul ei, Emilia Ormeneanu (24 de ani) spune: „Eu o simt pe Alina ca sora mea cea mare. Ea a apărut în viața mea într-un moment delicat și dificil și m-a ajutat în dezvoltarea și în maturizarea mea.”
Diferențele de vârstă schimbă și felul în care este definită prietenia. Un tânăr intervievat spune că are sub zece prieteni foarte buni și peste 30-40 de prieteni apropiați. În schimb, două femei de 50 de ani afirmă că au trei prieteni profunzi. Una dintre ele rezumă astfel ideea de prieten adevărat: „Adevărați? Cred că trei, dar este suficient. Sunt cei care, dacă îi suni la 2 noaptea să vină, vin fără nicio scuză. Să-mi fac un nou prieten acum? Este greu pentru că oamenii, societatea, i-a format într-un fel în care să nu mai aibă încredere în ceilalți.”
Psihologul Radu Leca atrage atenția că spațiul online poate deveni toxic și spune că ultimele cinci povești pe care le-a auzit au avut la bază trădări semnificative între oameni apropiați: „mi-a luat tot”. În acest peisaj, relațiile noi se leagă mai greu și din cauza lipsei de încredere. După 30 de ani, prieteniile profunde cresc mai lent, pentru că sunt puse la încercare de timp, de viața reală și de experiențele deja trăite.
