Jakarta a devenit cel mai populat oraș din lume în 2026 cu aproape 42 de milioane de locuitori

Jakarta a devenit cel mai populat oraș din lume în 2026 cu aproape 42 de milioane de locuitori

La începutul lui 2026, raportul de urbanizare publicat de Organizația Națiunilor Unite a schimbat ierarhia marilor aglomerări urbane. Zona metropolitană Jakarta a urcat oficial pe primul loc la nivel global, după ce a ajuns la aproape 42 de milioane de locuitori. Datele indică un interval demografic cuprins între 41,5 și 42 de milioane de persoane, suficient pentru a depăși Tokyo, liderul de până acum.

Schimbarea vine pe fondul unei creșteri accelerate în capitala Indoneziei. Migrația internă s-a intensificat în ultimii ani, iar sute de mii de indonezieni se mută anual spre această zonă, atrași de oportunitățile create de dezvoltarea economică a regiunii. Jakarta a devenit astfel principalul pol demografic mondial. Oamenii ajung aici pentru locuri de muncă, rămân și își întemeiază familii, iar presiunea asupra infrastructurii a crescut în același ritm.

Extinderea urbană s-a împins spre periferii, unde foste sate agricole au fost absorbite de cartiere noi. Administrația locală a fost nevoită să schimbe modul în care gestionează un spațiu urban de asemenea dimensiuni. Presiunea nu se limitează la locuințe. Utilitățile, accesul la apă potabilă și transportul sunt puse sub o solicitare permanentă. Potrivit Jurnalul Național, cifrele ONU arată că ritmul de creștere rămâne constant, în timp ce polul economic din Asia de Sud-Est continuă să atragă capital străin și cerere de forță de muncă.

În contrast, Japonia traversează un proces amplu de îmbătrânire a populației, iar efectele se văd direct în Tokyo. După decenii în care a dominat clasamentul marilor aglomerări urbane, capitala niponă a coborât pe locul al doilea. Zona metropolitană extinsă are acum între 33 și 34 de milioane de locuitori. Scăderea este legată de sporul natural negativ și de încetinirea migrației interne, care au dus la o reducere treptată a numărului de rezidenți.

Această schimbare a modificat și direcția dezvoltării urbane din Tokyo. Administrația locală nu mai mizează pe extinderea agresivă spre periferie și nici pe construirea de cartiere noi. Accentul cade acum pe eficientizarea spațiilor deja existente. Proiectele imobiliare urmăresc regenerarea urbană și adaptarea locuințelor pentru o populație vârstnică. Clădirile vechi sunt demolate pentru a face loc spațiilor verzi sau unor complexe multifuncționale compacte. Transportul public își păstrează precizia, însă volumul de pasageri din orele de vârf a scăzut ușor față de anii anteriori.

Delhi rămâne, la rândul său, în grupul celor mai mari și mai dense centre urbane din lume, dar cu o dinamică diferită de cea din Japonia. Datele demografice recente indică o creștere anuală constantă de peste 850.000 de persoane în zona metropolitană. Această expansiune pune o presiune severă pe infrastructura de bază și generează probleme de mediu. Poluarea aerului atinge frecvent niveluri alarmante, în timp ce fabricile, traficul rutier haotic și arderile de deșeuri produc un smog dens care acoperă adesea orașul.

Creșterea rapidă afectează direct și serviciile esențiale. Rețeaua de energie electrică cedează periodic sub consumul foarte ridicat. Accesul la apă curată rămâne dificil pentru locuitorii din cartierele marginale. Sistemul de sănătate publică funcționează la limită, iar spitalele de stat sunt pline, încercând să răspundă atât bolilor respiratorii provocate de poluare, cât și urgențelor medicale obișnuite. Experții în demografie avertizează că Delhi are nevoie urgentă de restructurarea serviciilor publice, iar fără investiții masive în infrastructura de bază, creșterea populației va accentua inegalitățile sociale și crizele sanitare.

În cazul Jakartei, evitarea unui blocaj rutier total a devenit o prioritate administrativă. Experții estimau încă de acum un deceniu că, fără intervenții, viteza medie de deplasare în oraș ar fi ajuns la nivelul mersului pe jos. Ca răspuns, metropola operează în prezent cel mai mare și mai utilizat sistem de autobuze de tranzit rapid din lume, cunoscut sub numele de Bus Rapid Transit. Rețeaua nu înseamnă doar trasee noi. Coridoarele dedicate separă fizic transportul public de traficul general, iar benzile sunt delimitate cu bariere de beton. Mașinile personale nu pot intra pe aceste rute, ceea ce asigură un flux constant de călători.