Pe 20 iulie, sărbătoarea Sfântului Ilie adună laolaltă obiceiuri de familie, gesturi din gospodărie și semne după care oamenii urmăresc vremea. Ziua coincide și cu Ziua Aviației, pentru că proorocul este considerat patronul celor care lucrează pe calea aerului.
Dimineața, femeile culeg mere, considerate fructele Sfântului Ilie, și le duc la biserică împreună cu colivă. După acest moment, gospodinele dau de pomană fructe proaspete, în amintirea copiilor decedați. Pentru cei care vor să țină sărbătoarea într-o formă simplă, aceasta este rânduiala de la care începe ziua.
Tot pe 20 iulie se culege și busuiocul. El se pune la uscat la icoane sau în grindă, împreună cu plante de leac din care se fierb ceaiuri. În casă, acest obicei rămâne unul clar și ușor de urmat.
Ziua are și un rol practic în gospodărie. În această dată se destupă pentru prima dată stupii de albine, pentru culegerea mierii. Tot atunci, ciobanii coboară pentru prima dată de la munte cu lapte și brânză pentru vânzare. Potrivit Revista Ioana, sărbătoarea se află la mijloc între credință și munca de peste vară.
În spatele acestor obiceiuri se află și figura unuia dintre marii prooroci ai Vechiului Testament. Sfântul Ilie Tesviteanul a trăit cu aproximativ 800 de ani înaintea lui Iisus, într-o familie de evrei înstăriți din cetatea Tesbi sau Tesba din Ierusalim, pe vremea regelui Ahab. El este cunoscut pentru oprirea unei secete cumplite de trei ani și pentru momentul de pe Muntele Carmel, când a arătat puterea lui Dumnezeu în fața preoților zeului Baal.
Tradiția populară păstrează și o legendă veche, prezentată ca fapt neconfirmat. Dincolo de această parte, ziua are o rânduială simplă, legată de casă, grădină și muncile obișnuite. Merele se culeg dimineața și se duc la biserică împreună cu colivă. Fructele proaspete se dau de pomană. Busuiocul se pune la uscat la icoane sau în grindă. Pentru familiile care au legătură cu munca pământului, cu stupii sau cu produsele aduse de la munte, sărbătoarea are și un sens practic mai apăsat.
Oamenii urmăresc și vremea din această zi. Superstițiile spun că, dacă tună de Sfântul Ilie, porumbul rămâne fără bob, recolta de pe ogoare nu se mai face, fructele fac viermi, iar vremea se strică toată vara. Când începe furtuna, tradiția cere să fie închise geamurile și ușile, pentru ca diavolii care fug de biciul sfântului să nu se strecoare în casă.
Între obiceiurile acestei zile revine și rânduiala legată de stupi. Pe 20 iulie, ei sunt destupați pentru prima dată pentru a fi culeasă mierea, într-un moment care ține atât de sărbătoare, cât și de mersul firesc al gospodăriei în toiul verii.
