# AI este folosită de 95% dintre studenții chestionați. Ce a găsit un studiu despre efortul cerebral

> Un studiu preliminar a identificat o conectivitate cerebrală mai slabă la participanții care au folosit AI pentru redactarea eseurilor.

Publicat: 27 septembrie 2026, 01:02 · Actualizat: 27 septembrie 2026, 01:02 · Autor: Marius Tudorache · Categorie: [Tehnologie](https://newsmag.ro/stiri/tehnologie/index.html.md) · Pagina web: https://newsmag.ro/tehnologie/ai-este-folosita-de-95-dintre-studentii-chestionati-ce-a-gasit/ · Publicație: NewsMag

![Utilizarea inteligenței artificiale în timpul studiului](https://newsmag.ro/wp-content/uploads/2026/09/inteligentei-artificiale-1024x682.jpg)

**Folosirea inteligenței artificiale (AI) pentru citit, formularea ideilor și scris ar putea lăsa mai puțin loc exersării acestor abilități, avertizează Devi Sridhar, profesoară de sănătate publică la Universitatea din Edinburgh. Un studiu preliminar a găsit diferențe de activitate cerebrală în timpul redactării unor eseuri, dar rezultatele sale nu stabilesc efectele pe termen lung ale tehnologiei.**

Sridhar și-a formulat preocupările într-un articol de opinie publicat de The Guardian și le-a reluat la o conferință despre viitorul educației, sănătății și societății, potrivit [spotmedia.ro](https://spotmedia.ro/stiri/sanatate/stim-ce-efecte-are-lipsa-miscarii-asupra-corpului-dar-ce-se-intampla-cu-mintea-cand-lasam-ai-sa-gandeasca-in-locul-nostru). Ea susține că automatizarea poate ușura unele activități, însă avantajele pot reveni mai ales companiilor de tehnologie și celor care reduc costurile.

Răspândirea AI în rândul studenților este deja extinsă. Într-un sondaj realizat în 2026 de Higher Education Policy Institute, 95% dintre participanți au declarat că folosesc AI, iar 94% au spus că au utilizat-o pentru lucrări evaluate.

## Universitățile trebuie să distingă între munca studentului și rezultatul produs de AI

Folosirea pe scară largă a acestor instrumente schimbă modul în care universitățile pot verifica ce a învățat un student și ce poate face singur. Preocuparea formulată de Sridhar depășește însă evaluarea lucrărilor: studenții riscă să practice mai puțin cititul atent, construirea unui argument și scrisul în anii de studiu.

Profesoara leagă discuția și de scăderea rezultatelor școlare. Ea invocă un raport OCDE care consemnează rezultate tot mai slabe la matematică și citire în țările membre, alături de timpul petrecut în fața ecranelor, digitalizarea orelor și diminuarea interesului copiilor pentru lectura de plăcere.

## Studiul „Your Brain on ChatGPT” a măsurat activitatea cerebrală în timpul scrierii

În cercetarea preliminară „Your Brain on ChatGPT”, activitatea cerebrală a unor persoane care scriau eseuri a fost monitorizată prin senzori. În cazul participanților care au utilizat AI, conectivitatea cerebrală a fost mai redusă și mai puțin distribuită decât la cei care au redactat fără un asemenea ajutor.

Rezultatul privește o activitate precisă, realizată într-un cadru de cercetare. Studiul nu demonstrează singur ce efecte ar avea folosirea AI pe termen lung și nici nu transformă diferența observată într-o concluzie generală despre funcționarea minții.

## Activitățile care solicită mintea au fost asociate cu o funcționare cognitivă mai bună

Peste 19.000 de adulți care trecuseră de vârsta de 50 de ani au fost monitorizați într-un alt studiu. Cei care practicau mai des activități solicitante pentru minte, inclusiv integrame și sudoku, au fost asociați cu un risc redus de demență și cu o funcționare cognitivă mai bună la vârste înaintate.

Sridhar compară delegarea gândirii către AI cu reducerea activității fizice. Pe măsură ce munca a devenit mai sedentară, lipsa mișcării a fost asociată cu boli cronice, dureri de spate și o calitate mai scăzută a vieții. Mișcarea care făcea parte din activitățile zilnice a ajuns, pentru mulți oameni, să fie planificată separat.

Întrebarea ridicată de profesoară este dacă cititul, scrisul, formularea argumentelor și rezolvarea problemelor vor urma aceeași traiectorie, fiind exersate tot mai rar după ce tehnologia le preia. Ea cere ca sănătatea și educația să fie luate în calcul cât timp instrumentele AI schimbă obiceiurile, nu lăsate exclusiv în seama companiilor care urmăresc dezvoltarea rapidă a tehnologiei.

La începutul anilor 2000, pe când era studentă la Oxford, Sridhar a discutat la un interviu de angajare despre posibilele efecte ale serviciilor de streaming asupra vieții cotidiene: mai mult timp petrecut acasă, în fața ecranului, și mai puține motive pentru ieșiri și întâlniri. Răspunsul nu i-a adus un al doilea interviu, iar streamingul a devenit ulterior o afacere uriașă. Acum, ea aplică aceeași întrebare modului în care AI poate schimba activitățile zilnice ale minții.