Pericolul invizibil care atacă organismul din copilărie! Crește riscul de obezitate, infertilitate și astm. Expunerea constantă la substanțele chimice din plastic poate deveni una dintre cele mai mari amenințări pentru sănătatea copiilor și adulților.
Un studiu amplu realizat de cercetătorii de la NYU Langone Health și publicat în revista The Lancet Child & Adolescent Health arată că utilizarea zilnică a plasticului contribuie la apariția unor boli cronice precum obezitatea, infertilitatea, astmul și tulburările de dezvoltare cerebrală. Cercetarea a fost publicată în contextul negocierilor pentru Tratatul Global privind Plasticul, coordonat de ONU, menit să limiteze producția și utilizarea acestui material la nivel mondial.
Pericolul invizibil care atacă organismul din copilărie! Crește riscul de obezitate, infertilitate și astm
Analiza s-a bazat pe sute de studii efectuate asupra mii de femei însărcinate, nou-născuți și copii, identificând trei clase majore de substanțe chimice periculoase: ftalații (care fac plasticul flexibil), bisfenolii (responsabili pentru rigiditate) și substanțele perfluoroalchilate – PFAS (care oferă rezistență la căldură și impermeabilitate). Aceste chimicale se găsesc în ambalaje alimentare, produse cosmetice, jucării și chiar bonuri fiscale.
Odată cu încălzirea sau degradarea plasticului, ele sunt eliberate în mediu sub formă de microparticule care pot fi ingerate sau inhalate, ducând la inflamații persistente și dereglări ale sistemului endocrin, responsabil de reglarea metabolismului, fertilității și dezvoltării.
Legătura dintre plastic și bolile cronice
Cercetările arată o asociere clară între expunerea timpurie la aceste substanțe și probleme de dezvoltare cerebrală precum scăderea IQ-ului, autismul și ADHD.
„Rezultatele noastre arată că plasticul joacă un rol în apariţia precoce a multor boli cronice care persistă până la vârsta adultă. Dacă ne dorim să avem copiii sănătoşi şi să aibă o viaţă lungă, trebuie să reducem utilizarea acestor materiale”, a declarat prof. dr. Leonardo Trasande, pediatru și expert în sănătate publică la NYU Grossman School of Medicine.
Autorii studiului atrag atenția că efectele expunerii se manifestă chiar și la doze mici, mai ales în perioada prenatală și în primii ani de viață, când organismul este extrem de vulnerabil la toxine.
Ce pot face părinții și autoritățile
Cercetătorii oferă recomandări simple, dar eficiente, pentru limitarea contactului cu substanțele periculoase: evitarea încălzirii alimentelor în recipiente din plastic, folosirea sticlelor din sticlă sau oțel inoxidabil și renunțarea la spălarea plasticului în mașina de vase. Totodată, medicii și profesorii pot avea un rol esențial în informarea familiilor despre riscuri și alternative sigure.
La nivel global, autorii subliniază nevoia unor reglementări stricte, mai ales în comunitățile sărace, unde populația este mai expusă la materiale de calitate inferioară.
Deși plasticul este vital în domenii precum medicina – fiind folosit în ventilatoare, tuburi de alimentație pentru nou-născuți sau dispozitive pentru astm – cercetătorii avertizează că utilizarea sa „inutilă” în alte sectoare trebuie redusă.
„Problema este globală, iar soluțiile trebuie să fie sustenabile”, arată autorii, menționând că studiul a fost finanțat de Institutele Naționale pentru Sănătate (NIH) și de alte organizații internaționale implicate în combaterea poluării cu plastic.
Impactul substanțelor chimice din plastic asupra sănătății
Studiul realizat de cercetătorii de la NYU Langone Health a evidențiat efectele nocive pe care substanțele chimice din plastic le pot avea asupra dezvoltării sănătoase a copiilor. Printre aceste efecte se numără nu doar riscurile menționate anterior, ci și problemele legate de obezitate. Expunerea la ftalați și bisfenoli în perioada prenatală și în primii ani de viață se corelează cu un risc crescut de obezitate, care poate afecta calitatea vieții pe termen lung.
Obezitatea la copii este o problemă în expansiune, iar factorii de mediu, inclusiv expunerea la substanțe chimice toxice, joacă un rol semnificativ în acest proces. În plus, studiile arată că acei copii care sunt expuși la niveluri ridicate de aceste chimicale au șanse mai mari să devină adulți obezi și să dezvolte boli cardiovasculare.
Influența asupra sistemului endocrin
Sistemul endocrin este crucial pentru reglarea funcțiilor corporele prin secreția de hormoni. Substanțele chimice din plastic pot perturba echilibrul hormonal, afectând dezvoltarea sănătoasă a organismului. Această perturbare poate duce la probleme de fertilitate, dezvoltare sexuală prematură la fete și întârzierea dezvoltării sexuale la băieți.
Mai mult decât atât, rezultatele recente sugerează o legătură între expunerea la PFAS și creșterea riscurilor de cancer. Aceste descoperiri subliniază importanța înțelegerii efectelor cumulative ale acestor substanțe chimice asupra sănătății pe termen lung.
Studii recente și reglementări internaționale
Pe lângă studiul realizat de NYU, alte cercetări recente au confirmat asocierea dintre expunerea la plastic și diverse probleme de sănătate. De exemplu, un studiu efectuat în Europa a evidențiat creșterea cazurilor de astm și alergii în rândul copiilor care au avut un contact semnificativ cu substanțele chimice din plastic. Autoritățile de reglementare din mai multe țări au început să reacționeze, implementând reglementări mai stricte cu privire la utilizarea materialelor plastice.
În Uniunea Europeană, inițiativele de reducere a consumului de plastic devin tot mai importante, iar țările membre lucrează pentru a implementa directive care să limiteze utilizarea produselor din plastic de unică folosință, cum ar fi paiele și farfuriile din plastic. Aceste măsuri sunt mentinute cu scopul de a proteja nu doar sănătatea umană, ci și mediul înconjurător.
Epoca plasticului: o problemă globală
Utilizarea plasticului a crescut exponențial în ultimele decenii, devenind integrală în viața noastră de zi cu zi. De la ambalaje la produse de igienă și electronice, plasticul este omniprezent. Această dependență ridică întrebări esențiale despre sustenabilitate și siguranță în utilizarea materialelor plastice.
Este evident că soluțiile necesită o abordare integrată, la nivel politic, economic și social. Acordurile internaționale, cum ar fi Tratatul Global privind Plasticul, sunt pași importanți în direcția corectă, dar implementarea acestora necesită și angajamentul cetățenilor și al comunităților de a schimba obiceiurile de consum.
Responsabilitatea comunității și a indivizilor
Pe lângă reglementările guvernamentale, responsabilitatea cade și pe umerii indivizilor. Educația privind riscurile asociate cu plasticul și adoptarea unui stil de viață mai sănătos pot contribui considerabil la reducerea expunerii la substanțe chimice periculoase. Familiei, educatorii și colaboratorii din domeniul sănătății pot juca un rol crucial în creșterea gradului de conștientizare.
Promovarea utilizării alternative, ecologice, este, de asemenea, esențială pentru reducerea impactului plasticului asupra sănătății umane. Consumatorii pot opta pentru produse care nu conțin substanțe chimice nocive și care nu contribuie la poluarea mediului. Astfel, prin alegeri informate, fiecare persoană poate contribui la un viitor mai curat.
Un apel la acțiune
În fața dovezilor tot mai concludente care demonstrează impactul negativ al substanțelor chimice din plastic asupra sănătății, este timpul să acționăm. O schimbare de paradigmă în modul în care percepem și folosim plasticul este esențială pentru protejarea sănătății omului și a mediului. Fiecare inițiativă, de la regulamente internaționale la schimbări la nivel individual, poate avea un impact pozitiv asupra viitoarei generații.
Prin urmare, angajamentul nostru față de un mediu mai curat și mai sănătos trebuie să se manifeste nu doar la nivel de politic, ci și în alegerile cotidiene. Este un efort comun care necesită conștientizare, educație și acțiune. Nu trebuie să subestimăm puterea alegerilor individuale și a comunității, pentru că schimbarea începe de la noi.
