# Cercetătorii transformă celule din piele sau sânge în celule ale creierului pentru testarea terapiilor

> La Mass General Brigham, cercetarea include un pacient român. Terapiile studiate pe celule reprogramate rămân experimentale, nefolosite în spitale.

Publicat: 22 octombrie 2026, 23:12 · Actualizat: 22 octombrie 2026, 23:12 · Autor: Diana Stănescu · Categorie: [Sănătate](https://newsmag.ro/stiri/sanatate/index.html.md) · Pagina web: https://newsmag.ro/sanatate/cercetatorii-transforma-celule-din-piele-sau-sange-in-celule/ · Publicație: NewsMag

![Examinarea unor celule cerebrale la microscop](https://newsmag.ro/wp-content/uploads/2026/10/celule-cerebrale-1024x683.jpg)

**Din probele pacienților pot fi obținute celule cerebrale, pe care cercetătorii să studieze bolile neurodegenerative și răspunsul lor la posibile tratamente. Metoda este folosită pentru cercetarea terapiilor personalizate atât la Mass General Brigham, cât și la Institutul de Celule Stem al Harvard. Unul dintre pacienții implicați este român.**

Punctul de plecare este o probă de sânge sau de piele. Prin tehnologia celulelor stem pluripotente induse, celulele recoltate sunt reprogramate, astfel încât cercetătorii să poată obține în laborator celule ale creierului. Acestea permit investigarea bolii pacientului și testarea unor potențiale medicamente.

Rezultatul obținut în laborator trebuie verificat ulterior într-un studiu clinic, care să stabilească siguranța medicamentului și eficiența lui la pacient.

## Celulele reprogramate deschid două direcții de cercetare

Accesul la celule cerebrale vii a reprezentat multă vreme o dificultate pentru cercetători. Dr. Vikram Khurana, șeful Diviziei Tulburări de Mișcare la Mass General Brigham și Associate Professor la Harvard Medical School, subliniază diferența dintre rezultatele experimentelor pe animale și tratarea oamenilor: în ultimii 25-30 de ani, cercetătorii au vindecat numeroși șoareci, însă organismul uman este mult mai complicat.

În explicația sa, noua tehnologie poate accelera descoperirea medicamentelor. Cercetătorii urmăresc mai întâi mecanismele bolii, apoi încearcă să corecteze în laborator problemele observate, pentru a dezvolta un medicament.

A doua direcție vizează înlocuirea celulelor pierdute. Khurana explică posibilitatea de a obține celule cerebrale pornind de la cele ale pacientului și de a le implanta ulterior în creierul acestuia.

În cazul bolii Parkinson, este investigat transplantul unor neuroni care produc dopamină, o substanță importantă pentru controlul mișcării. Rezultatele inițiale sunt încurajatoare, dar evaluarea siguranței și a beneficiilor durabile cere cercetări suplimentare.

Khurana avertizează că aceste intervenții nu vor vindeca boala și că cercetarea se află la început. El vede însă posibilitatea dezvoltării unor medicamente care să încetinească evoluția bolilor prin abordări inaccesibile până acum.

## Colaborarea din București ar putea implica alți pacienți români

La Mass General Brigham, metoda este folosită pentru cercetarea mai multor afecțiuni neurodegenerative. Pentru pacientul român, echipa explorează atât modularea imunitară, adică ajustarea răspunsului imun, cât și editarea genomică a celulelor stem, care presupune modificarea materialului lor genetic. Sunt metode experimentale, nefolosite în spitale.

Colaborarea cu Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București (UMF Carol Davila București) ar putea extinde cercetarea către alți bolnavi din România.

Dr. Octavian Bucur, cercetător științific gradul I și director general al Institutului de Genomică din cadrul universității, afirmă că reducerea activării imune la nivel cerebral poate fi însoțită de o revenire a pacientului. El consideră colaborarea o oportunitate de apropiere de standardele Universității Harvard.

Bucur a lucrat un deceniu la Harvard. Speră ca parteneriatul să ajute Institutul de Genomică să atingă performanțele instituțiilor americane de vârf și să facă medicina de precizie mai accesibilă în România.